Deţinuţii încarceraţi în condiţii proaste vor primi şase zile “libere” la 30 de zile de detenţie
Deputaţii din Comisia juridică au adoptat şi un amendament care elimină obligativitatea supravegherii vizuale a deţinuţilor în timpul efectuării convorbirilor telefonice, pe motiv că sistemul de comunicaţii din penitenciare va fi schimbat, permiţând amplasarea telefoanelor în celule, ceea ce va face impractică aplicarea legii în actuala formă.
Un alt amendament adoptat de deputaţi prevede că persoanele care renunţă la remuneraţia pentru munca prestată în penitenciar vor putea beneficia de zile libere suplimentar. Astfel, se oferă sporuri suplimentare pentru eliberare deţinuţilor care prestează muncă remunerată, neremunerată şi pe timp de noapte. Faţă de legea în vigoare, deţinuţii care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, faţă de legea în vigoare), deţinuţii care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite faţă de legea în vigoare), iar deţinuţii care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopţi lucrate faţă de legea în vigoare).
În termen de două luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, penitenciarele vor trebui clasificate în funcţie de condiţiile de detenţie, iar în termen de patru luni de la publicare va trebui făcut istoricul fiecărui deţinut şi a condiţiilor în care a fost închis, pentru a se putea calcula zilele care vor fi reduse din pedeapsă. Potrivit proiectului, se consideră condiţii necorespunzătoare: condiţii sanitare improprii în general, cum ar fi prezenţa gândacilor, şoarecilor, puricilor; lipsa dotărilor şi a produselor igienico-sanitare minime; calitatea proastă a hranei; lipsa apei calde curente; lipsa accesului la activităţi în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie; lipsa temperaturii adecvate a camerei: lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază precum şi a cerinţelor de igienă.
Camera Deputaţilor este for decizional în această speţă.
Sindicat: 70% dintre potenţialii beneficiari ai Legii graţierii se vor întoarce în penitenciare în mai puţin de un an
Problema supraaglomerării din penitenciare nu va fi rezolvată prin Legea graţierii, întrucât 70% dintre potenţialii beneficiari se vor întoarce în primul an de la eliberare, susţin reprezentanţii Sindicatului Omnia din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Aceştia precizează că pentru a rezolva problema supraaglomerării din penitenciare este nevoie de 8.500 de locuri de cazare şi de îmbunatăţirea condiţiilor de detenţie.
“Graţierea unui număr mediu de 9 deţinuţi/penitenciar nu are absolut niciun efect asupra îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare în măsura în care Guvernul nu a făcut absolut nimic pentru a rezolva în mod direct această problemă. Nicio lucrare majora de modernizare nu a fost demarat”, arată reprezentanţii Sindicatului Omnia din ANP. Potrivit sindicaliştilor, estimările Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor demonstrează că graţierea nu este o soluţie pentru problemele legate de condiţiile din penitenciare.
“Este nevoie de 8.500 de locuri de cazare, la un standard de patru metri pătraţi per deţinut şi de îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi de lucru. Dintre cei 1.032 de potenţiali beneficiari (433 ar ieşi din închisoare, 589 ar beneficia de o reducere cu trei ani a pedepselor, nouă minori şi o persoană de peste 70 de ani), 70% se vor întoarce în primul an. Cu mult înainte ca un corp de clădire să fie reparat”, a spus preşedintele Sindicatului Omnia, Sorin Dumitraşcu.
Liderul sindical a precizat că, în urma graţierii, probabil nu se vor mai întoarce în penitenciare oameni politici şi de afaceri cu probleme penale “care promovează intens această măsură”. “Prezenţa în penitenciarele româneşti a unor oameni politici şi de afaceri nu este una dintre problemele sistemului penitenciar românesc, chiar dacă graţierea ne-ar ajuta s-o eliminăm”, a adăugat Dumitraşcu. El a precizat că, în fiecare lună, sunt eliberaţi din penitenciare peste 900 de deţinuţi, de regulă prin liberare condiţionată. Un număr aproape egal intră în penitenciare în fiecare lună, în creştere fiind numărul deţinutilor repatriaţi din ţările Uniunii Europene, care a ajuns la 70-80 pe lună. “Drept urmare, avertizăm că dacă acest proiect de graţiere se aprobă. problema supra-aglomerării rămâne. În continuare va fi nevoie de cel puţin 7.500 de locuri de deţinere, iar condiţiile din penitenciare nu vor fi îmbunătăţite în lipsa unor acţiuni concrete de modernizare şi construcţie de penitenciare”, a mai spus Dumitraşcu.
Plenul Senatului a decis luni, cu majoritate de voturi, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului Legii graţierii pentru ca acesta să fie adoptat în forma trimisă Parlamentului de Guvern pe 31 ianuarie.