CEDO nu ne amendează, PSD tot graţiază
Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis ieri Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori, iar CEDO lasă statului dreptul de a stabili ce demersuri trebuie să facă pentru a rezolva problemele, precizând, însă, că, dacă statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţie, atunci recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare.
CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule. Instanţa europeană a decis să aplice în acest dosar o hotărâre pilot, estimând că situaţia reclamanţilor arată o problemă generală care îşi are originea într-o disfuncţionare structurală proprie sistemului carcelar român.
În aceste condiţii, CEDO a hotărât să suspende analizarea unor plângeri similare timp de şase luni, până când Bucureştiul va prezenta un plan de măsuri pentru rezolvarea situaţiei.
De remarcat că CEDO nu a decis amendarea Romaniei cu sume de ordinul milioanelor de euro. În ultimele luni, lideri PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, au pretins că CEDO va amenda Romania cu 80 de milioane de euro, folosind aceasta informaţie pentru a justifica proiecte legislative de graţiere sau relaxare a politicii penale, aşa cum a fost faimoasa OUG 13.
Un penitenciar modern costă 140.000.000 euro
Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a declarat, ieri, că trebuie rezolvată problema a 8.000 - 8.500 de deţinuţi pentru a ieşi din cadrul deciziei-pilot a CEDO. "Din statistici şi analize publice, azi sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000 - 8.500 de locuri de cazare pentru a nu mai fi presaţi de această decizie pilot. În 27 de ani au fost construite doar trei penitenciare noi, la Rahova, Arad, Giurgiu, care nu e finalizat nici azi în totalitate. Va mai dura foarte mult să mai putem construi măcar 8 penitenciare, dacă vorbim de cele 8.500 de locuri, măcar 8 penitenciare de câte 1.000 de locuri ar trebui construite", a spus şeful ANP, prezent la o dezbatere din Parlament pe tema penitenciarelor.
El a reamintit că ANP şi Ministerul Justiţiei au promovat, în timpul guvernării Cioloş, un memorandum în care era prevăzut un calendar de implementare până în 2023 pentru soluţionarea supraagomerării. "Sunt două mari posbilităţi propuse de acest memorandum – pe de o parte înfiinţarea de penitenciare noi, sunt deja două penitenciare aflate în faza de aprobare de Guvern a două studii de fezabilitate, studiile care ne indică că un penitenciar de circa 1.000 de locuri, modern, ar costa 140 de milioane de euro", a precizat Marius Vulpe. Şeful Penitenciarelor a adăugat că aşteaptă aprobarea Guvernului pentru investiţie în cursul anului 2017, astfel încât spre finalul anului să poată fi demarată procedura de achiziţie.
El a fost întrebat şi despre varianta înfiinţării unor penitenciare private, aşa cum se întâmplă în alte ţări, Vulpe precizând că legislaţia actuală nu permite astfel de iniţiative.
Alina Gorghiu: “Se mai spulberă un mit pesedist”
CEDO nu cere graţiere, prin decizia pronunţată ieri, ci rezolvarea unor probleme generale din penitenciarele din România, a declarat Maria Andreescu, director executiv al APADOR-CH, precizând că hotărârea CEDO ar putea intra în vigoare peste trei luni, după ce va fi definitivă.
“Curtea nu cere graţiere. Statul român nu a făcut nimic din 2012. CEDO dispune sancţiuni pe probleme generale şi sper ca în al 13-lea ceas să se întâmple ceva”, a completat ea.
La randul său, într-o postare pe Facebook, senatorul liberal Alina Gorghiu susţine că, prin decizia de ieri, "se mai spulberă un mit pesedist: CEDO nu cere graţierea colectivă". "Curtea atrage atenţia foarte clar că Guvernul trebuie să facă rapid investiţii în sistemul penitenciar. Mă tot gândesc cum concordă asta cu faptul că au tăiat 30 milioane de euro din bugetul alocat în 2017 pentru acest capitol!!! E un mesaj foarte clar pe care sper să îl înţeleagă şi coaliţia Dragnea-Tăriceanu-Băsescu: nu trebuie relaxată politica penală! Avem un termen de graţie de 6 luni în care Guvernul trebuie să vină cu măsuri. Măsurile alternative de executare a pedepselor propuse de PNL şi amintite astăzi şi de preşedintele ÎCCJ (executarea pedepsei la domiciliu cu brăţări de supraveghere, munca în folosul comunităţii, executarea fracţionată în zilele de sâmbătă şi duminică în centre speciale şi regimul mixt) sunt variante care pot schimba regimul de detenţie pentru circa 5.000 de deţinuţi. Mi-aş dori să văd un plan de punere în aplicare a cerinţelor CEDO în care să vedem foarte clar ce avem de făcut, cum şi care sunt datele limită pentru fiecare măsură. E obligatoriu ca pe acest plan de măsuri să ne consultăm, să poată avea şi opoziţia un cuvânt de spus pentru a nu mai exista condiţii inumane şi rele tratamente în penitenciare! P.S.: Azi se mai spulberă un mit pesedist: CEDO nu cere graţierea colectivă!", a scris Alina Gorghiu pe Facebook.
Se graţiază pedepsele de pană la trei ani
Senatorii din comisia juridică au votat ieri modificări la proiectul legii graţierii iniţiat de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, astfel încat să se graţieze în întregime pedepsele pană la trei ani - nu cinci ani aşa cum propunea Guvernul - şi parţial, cu trei ani, pedepsele de pană în 10 ani inclusiv. Nu se graţiază pedepsele cu închisoarea a căror executare a fost suspendată. De asemenea, se vor graţia în parte cu 1/2 pedepsele cu închisoare de 6 şi 10 aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care au în întreţinere minori cu varsta de pană la 14 ani, precum şi copiii încadraţi în grad de handicap accentuat sau grav. Senatorul PMP Traian Băsescu a criticat acest amendament, după ce el propusese să se menţioneze că inclusiv persoanele condamnate pentru corupţie şi care au copii să beneficieze de graţiere. "Dumneavoastră faceţi copii de corupţi şi copii de necorupţi" a spus Băsescu, afirmand că este un viciu de constituţionalitate.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
