Național

PSD şi-a pierdut răbdarea cu ministrul Justiţiei

Ziarul de Vrancea
19 apr 2017 262 vizualizări
Tudorel Toader a fost convocat la Comisia juridică a Senatului pentru a da explicaţii pe marginea “întarzierii” modificării legislaţiei penale n “Este inadmisibil să se lucreze de atâta vreme şi să nu se ştie ce se va modifica”, s-a răstit senatorul PSD, Şerban Nicolae l-a reprezentanta ministerului n o simulare realizată de ANP arată că proiectul aceluiaşi Şerban Nicolae ar elibera cei mai mulţi corupţi din închisoare

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost convocat, pe 25 aprilie, la Comisia juridică a Senatului pentru a prezenta stadiul pachetului de modificări ale legilor justiţiei. Senatorul social-democrat Şerban Nicolae a afirmat că este inadmisibil ca Ministerul Justiţiei să lucreze de atâta vreme la respectivul proiect şi încă să nu se ştie ce se va modifica. ”În ceea ce priveşte pachetul de legi pe justiţie, din punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, vă putem spune faptul că ministerul a lucrat la acest proiect de lege de modificare a legilor justiţiei. S-au solicitat puncte de vedere de la instituţiile implicate. La acest moment, aceste puncte de vedere nu au fost toate transmise toate Ministerului Justiţiei, fiind posibil ca instituţiile implicate, prin punctele de vedere, să determine o eventuală modificare a textelor emise de Ministerul Justiţiei. Aşteptăm încă punctele de vedere, spre exempu de la CSM (...) În măsura în care vor fi strânse toate acestea, proiectul va fi pus în dezbatere publică”, a declarat, în cadrul comisiei juridice, Mariana Moţ, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, responsabilă pentru relaţia cu Parlamentul.
Întrebată dacă există un orizont de timp pentru punerea în dezbatere publică a pachetului legislativ, Moţ a negat. ”Este foarte importantă consultarea judecătorilor şi procurorilor pentru că acest pachet legislativ îi priveşte în mod direct”, a spus ea. Şerban Nicolae s-a arătat iritat şi i-a cerut Marianei Moţ să-i transmită lui Tudorel Toader să vină comisia juridică a Senatului pe 25 aprilie. ”În timpul în care noi aşteptăm puncte de vedere, facem dezbateri, în sistemul judiciar din România se întâmplă lucruri, procesele merg înainte, anchetele merg înainte şi societatea nu poate aştepta la nesfârşit ca noi să ne hotărâm care este viziunea noastră şi cum ar trebui făcute corecţiile necesare, astfel încât să avem un sistem judiciar transparent. Acum o lună, ministrul a promis şi un pachet de legi privind situaţia din penitenciare. Situaţia nu mai poate fi prelungită. Este inadmisibil să se lucreze de atâta vreme şi să nu se ştie ce se va modifica”, a spus senatorul PSD, cunoscut ca un avocat al “penalilor”.
Mariana Moţ i-a replicat că Tudorel Toader a dorit să participe şi la această şedinţă, dar nu i-a permis agenda. ”Bun, ştiu. Agenda este foarte importantă, dar aş vrea să ia în considerare faptul că în programul foarte important al agendei domniei sale ar trebui să găsească un loc şi pentru Parlament”, a reacţionat “înţepat” Şerban Nicolae.

Simulări privind Legea graţierii: De la 888 la 2.765 de infractori eliberaţi

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a transmis Comisiei juridice a Senatului o simulare privind potenţialii beneficiari ai proiectului de Lege al graţierii, potrivit căreia ar urma să iasă din închisori între 888 şi 2.765 de deţinuţi, în funcţie de diferitele propuneri aduse actului normativ.
Potrivit simulării, dacă proiectul de lege al graţierii ar fi adoptat în forma Guvernului, ar ieşi din penitenciare 1.190 de deţinuţi. Dintre aceştia, 1.145 ar fi persoane condamnate la pedeapsa închisorii şi/sau sancţionaţi cu o măsură educativă privativă de libertate, iar 45 ar intra sub incidenţa prevederii potrivit căreia femeilor însărcinate şi unicilor întreţinători de familie care au în grijă minori de până în 14 ani le-ar fi graţiată jumătate din pedeapsă. În varianta în care s-ar merge pe forma propusă de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), ar fi graţiaţi 945 de condamnaţi, dintre care 71 ar fi femei însărcinate sau unici întreţinători de familie.
În forma propusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ar ieşi din închisori 888 de deţinuţi, cel mai mic număr de beneficiari ai legii dintre toate variantele propuse. Potrivit formei înainte de Parchetului General, ar fi 974 de beneficiari ai Legii graţierii, în vreme ce conform propunerii Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), ar exista 899 de graţiaţi. Un număr de 1.375 de deţinuţi ar urma să iasă din închisori dacă legea graţierii ar fi adoptată cu amendamentele propuse de senatorul PSD Liviu Brăiloiu.
Cel mai mare număr de beneficiari ai actului normativ ar fi în varianta propusă de senatorul PSD Şerban Nicolae. Astfel, dacă amendamentele acestuia ar urma să fie adoptate, din închisori ar urma să iasă nu mai puţin de 2.765 de deţinuţi. ANP face precizarea că, potrivit propunerii lui Şerban Nicolae, ar urma să iasă din închisori şi 246 de persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie.
Potrivit documentului trimis la Comisia juridică a Senatului, în perioada ianuarie 2016 – martie 2017 au intrat în închisori 17.016 persoane şi au ieşit 18.109.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.