MOZAIC STIRI NATIONALE: Alianţa “infractorilor” cere reducerea drastică a pedepselor cu închisoare
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dezbătut, ieri, proiectul de lege privind reducerea pedepselor privative de libertate pentru deţinuţii încarceraţi în condiţii necorespunzătoare, UDMR propunând ca beneficiul să fie de 9 zile pe lună, în loc de 3, aşa cum a prevăzut iniţial Guvernul. Deputaţii PSD şi ALDE au anunţat că susţin această majorare. Discuţiile de ieri au vizat amendamentele propuse de deputaţi, urmând ca un vot asupra lor să fie dat într-o şedinţă ulterioară. Deputatul UDMR Marton Arpad a propus ca, pentru 30 de zile petrecute în detenţie în condiţii necorespunzătoare, deţinuţii să primească o reducere de 9 zile din pedeapsă, faţă de doar 3 zile, cât a propus Guvernul în proiectul transmis Parlamentului. "Raportat la 30 de zile de detenţie, câte 3 zile înseamnă un număr destul de restrâns de zile acordabile prin care ar putea scădea aceste termene. Dacă dorim să dăm o mai mare posibilitate de a degreva supraîncărcarea penitenciarelor, ar fi nevoie de circa o treime, adică vreo 9 zile din 30, dar nicicum sub şase zile. Trei zile în raport cu 30 de zile pentru o pedeapsă de 10 ani se scade cu foarte puţin acest termen în care persoana respectivă trebuie să-şi execute pedeapsa, deci degrevarea la penitenciare ar fi mult mai mică. Noi am propus 9 zile, dar suntem dispuşi discuţiei", a afirmat deputatul UDMR.
Propunerea a fost susţinută de către deputatul PSD Mihai Valentin Popa. "Acest spor este mai mult decât justificat. Condiţiile din penitenciare sunt inumane. Dacă am şti la ce fel de catastrofe umanitare conduc aceste condiţii, nu cred că am mai fi atât de...", a afirmat el. Şi ALDE şi-a anunţat sprijinul pentru acest amendament. "Cu o astfel de lege, se va pune o presiune pe penitenciarele din ţară pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile", a spus deputatul Steluţa Cătăniciu. Singurii care s-au arătat împotriva creşterii acestui spor au fost reprezentanţii USR, care au acuzat o "graţiere mascată". "O creştere de la trei la nouă zile e nejustificată, e foarte mare. Se ajunge la executarea a două treimi din pedeapsă, ajungi la eliberare condiţionată forţată. E graţiere mascată. (...) trebuie să spunem că aceste persoane au încălcat legea. Între această situaţie şi cea a altor categorii din societate care trăiesc în condiţii necorespunzătorare, trebuie să păstrăm un echilibru. Mă gândesc la studenţi, de exemplu", a spus deputatul Cristian Stelian Ion. Preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea, i-a răspuns deputatului USR că nu trebuie să folosească astfel de sintagme, precum "graţierea mascată", pentru că "se înţelege greşit în spaţiul public". Un alt deputat PSD, Alexandru Bălănescu, a afirmat că o soluţie de compromis este creşterea sporului la 6 zile.
Decizia finală va fi luată prin vot într-o altă şedinţă a Comisiei juridice.
Liga Studenţilor Iaşi: Guvernul descurajează tinerii din Moldova
Liga Studenţilor Iaşi a condamnat acţiunile Guvernului de descurajare a tinerilor români de pretutindeni de a accesa un program de studii superioare în România prin noile măsuri propuse prin metodologia de şcolarizare a românilor de pretutindeni, începând cu anul universitar 2017-2018 şi a trimis Ministerului Educaţiei un set de amendamente la acest proiect. Cei mai dezavantajaţi din acest punct de vedere ar fi tinerii basarabeni. Conform sursei citate, procedura de admitere se modifică, urmând ca tinerii din afara graniţelor să depună dosarele direct la instituţiile de învăţământ superior, fără intermedierea Comisiei mixte din cele trei ministere ce facilita până acum procedurile de admitere. ”Dacă până acum, funcţiona această comisie mixtă formată de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE), pe lângă misiunile diplomatice, unde absolvenţii de liceu îşi duceau dosarul şi alegeau o universitate sau un domeniu de studii în România, în proiectul noii metodologii, MAE vrea să îi oblige pe tinerii din Basarabia şi până în Noua Zeelandă să vină personal la universităţi să îşi depună dosarul de admitere. Astfel, absolvenţii ar fi obligaţi să urmeze un întreg arsenal de proceduri birocratice, costuri pentru transport şi cazare în fiecare centru universitar unde doreşte să aplice, pornind din start în dezavantaj faţă de candidaţii din România. Cel mai grav vor fi afectaţi tinerii din Republica Moldova, unde salariul mediu este de circa 150 de euro pe lună, care ar fi tocmai banii necesari unei deplasări la o universitate de stat din România”, mai arată Liga Studenţilor Iaşi. Reprezentanţii Ligii Studenţilor mai spun că noul proiect de metodologie ”nu acordă dreptul celor veniţi la studii în România de a beneficia de bursele de performanţă, de studiu şi de merit oferite de către instituţiile de învăţământ superior”. Astfel, meritele acestora nu sunt recompensate prin burse adecvate, accesul lor fiind complet restricţionat de la astfel de forme de sprijin material care încurajează performanţa. “Dacă un student basarabean doreşte în momentul de faţă să redobândescă cetăţenia română, pierde finanţarea studiilor şi astfel orice şansă de a mai termina facultatea. Ori Guvernul îi recunoaşte drept fii ai ţării pe toţi tinerii români din afara graniţelor, ori cei care doresc să săvârşească această nedreptate trebuie să plece!”, a declarat Valeria Pîrlea, responsabil studenţi basarabeni în cadrul Ligii Studenţilor.
Viorel Hrebenciuc, achitat pentru mărturie mincinoasă
Fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost achitat ieri de Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă. Decizia instanţei nu este însă definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Ioan Niculae. Acesta l-a reclamat pe Hrebenciuc că ar fi făcut declaraţii false în dosarul "Mită la PSD" privind finanţarea campaniei electorale a candidatului PSD la alegerile prezidenţiale din 2009 — Mircea Geoană. Potrivit Parchetului, la data de 25 octombrie 2011, Viorel Hrebenciuc a fost audiat la DNA în calitate de martor în dosarul "Mită la PSD", însă el a făcut declaraţii nesincere. De asemenea, el a dat declaraţii nesincere şi în iunie 2013, când a fost audiat ca martor în acelaşi dosar la Judecătoria Sectorului 1. Consecinţa a fost că Ioan Niculae a fost achitat de instanţa de fond. "Ca urmare şi a faptului că numitul Hrebenciuc Viorel nu a spus adevărul în legătură cu aspectele pentru probarea cărora a fost audiat în calitate de martor, privind fapta săvârşită de numitul Ioan Niculae, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispus achitarea inculpaţilor Ioan Niculae, Bunea Stancu Gheorghe, Teodorescu Gheorghe şi Bărac Viorel", arată procurorii.
În martie 2015, Viorel Hrebenciuc declara la Curtea de Apel Bucureşti că de finanţarea campaniei electorale s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţii acestuia — Ionuţ Costea şi Ion Bazac. Tot atunci, Hrebenciuc spunea că Mircea Geoană l-a trimis la Ioan Niculae pentru a discuta despre finanţarea campaniei electorale.
Dragnea, în instanţă: Eu sunt un simplu inginer
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, le-a spus ieri magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că el este un simplu inginer şi că este depăşit de nivelul discuţiilor juridice purtate în cadrul dezbaterii contestaţiei sale la executare în dosarul "Referendumul". "Astăzi, am asistat la o dezbatere juridică de înalt nivel, care mă depăşeşte. Eu sunt un simplu inginer, însă nu pot să nu remarc, în calitate de deputat, că un procuror al DNA spune că un articol de lege are titlu de recomandare şi poate să nu fie respectat. O asemenea afirmaţie mi se pare incorectă. Din câte ştiu eu, motivarea trebuie redactată în termen de 30 de zile. Eu nu cred că demersul meu este exagerat. Am fost condamnat pentru ceva de care nu am fost acuzat în rechizitoriu. Am vrut să văd dacă acea hotărâre este rodul participării tuturor membrilor completului de judecată", le-a spus Dragnea magistraţilor, după aproape două ore de stat în sala de judecată. La ieşirea din sediul instanţei, el a adăugat: "Eu am văzut un procuror DNA în faţa instanţei de la Înalta Curte spunând că un articol de lege este de recomandare, în condiţiile în care articolul este foarte clar, riguros. Dacă un procuror spune că acel articol este de recomandare înseamnă că sunt articole pe care unii procurorii le consideră facultative. Atunci, noi aveam dreptul să considerăm unele articole din Codul penal sau de procedură penală ca fiind facultative? Când am început demersul, am vrut să am totuşi motivarea hotărârii, aşa cum mulţi oameni din România îşi doresc asta, pentru că am vrut să merg la CEDO. Nu am putut, pentru că s-au depăşit cele 6 luni. După ce am făcut contestaţia la tribunal, imediat a apărut motivarea. Ulterior, am vrut să ştiu dacă toţi cei care au adoptat decizia au participat la redactarea şi conceperea acestei motivări". În timpul procesului, avocaţii lui Dragnea, Maria Ilisia şi Toni Neacşu, au cerut admiterea acestei contestaţii la executare şi declararea ca nulă a deciziei din dosarul "Referendumul", pe motiv că două judecătoare din complet, printre care şi Livia Stanciu, s-au pensionat înainte de redactarea motivării, iar în locul lor a semnat altcineva.
