Orban, despre grupul Visegrad : Nu împărtăşim aceleaşi idei
Consilierul prezidenţial Leonard Orban a explicat, ieri, că România nu se poate asocia grupului de la Visegrad în discuţiile privind viitorul UE, pentru că există "viziuni diferite", în special faţă de Ungaria şi Polonia. Subiectul aderării la acest grup a fost intens promovat de fostul premier Victor Ponta.
Şeful Departamentului Afaceri Europene de la Palatul Cotroceni a explicat că există "o coordonare bună" cu cele patru state din grupul de la Visegrad - Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia - pe subiecte precum protecţia mediului, dar şi în alte dosare, însă nu în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene. "Pe subiectul ăsta, răspunsul e foarte simplu (de ce nu colaborăm - n.r.): pentru că avem viziuni diferite, în special în comparaţie cu Polonia şi Ungaria. Cehia şi Slovacia sunt mai apropiate de poziţia noastră. Dacă ne uităm la ce contribuţie are grupul Visegrad la acest proces de dezbatere privind viitorul UE vedem că este o poziţie relativ echilibrată, dar faţă de Polonia şi Ungaria avem o viziune diferită. Noi sprijinim adâncirea integrării", a spus Orban. El a dat ca exemplu dorinţa statelor din acest grup de a transfera înapoi către statele membre UE competenţe ale Uniunii, în timp ce România pledează pentru un transfer suplimentar de competenţe pe măsură ce acest lucru este posibil şi necesar. "Cum să te asociezi cu un grup care nu împărtăşeşte aceleaşi idei? Dacă pe alte subiecte, hai să spunem, nu e atât de grav, aici vorbim de un lucru fundamental, vorbim despre viitor, cum vedem viitorul UE", a explicat consilierul prezidenţial.
Subiectul aderării şi apropierii de grupul de la Visegrad a fost promovat intens de fostul premier Victor Ponta, care consideră că este o greşeală că România nu negociază în UE alături de cele 4 state apropiate geografic, politic şi economic. Chiar ieri, Victor Ponta a postat din nou pe acest subiect. "Ţările Visegrad (foste comuniste, structură economică şi socială asemănătoare României) sunt chemate la negocieri pentru viitorul lor statut în UE - chiar dacă nu sunt primite în nucleu vor putea obţine avantaje şi un statut special. După această întâlnire va urma o alta, în toamnă, între ţările BENELUX şi cele 3 ţări baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) pe aceeaşi temă. România nu este invitată de nimeni la nicio întalnire!", a scris Ponta.
Ideea apropierii de grupul Visegrad a fost respinsă şi de premierul Sorin Grindeanu. Într-o intervenţie la Antena 3 joi, şeful Executivului a spus că ideea promovată de Victor Ponta nu este corectă.
"Riscul dezintegrării UE nu este major acum"
Ludovid Orban a mai declarat, ieri, că riscul dezintegrării UE, invocat în ultima perioadă, nu este "major" în acest moment, deşi există, în cazul în care Uniunea va marşa în continuare pe ideea Europei cu mai multe viteze. Orban spune că ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar a avut un efect "paradoxal", crescând în unele locuri sprijinul pentru UE.
Leonard Orban a explicat cum ar urma să se materializeze ideea unei Europe cu mai multe viteze, afirmând că ar însemna generalizarea unei practici care există şi acum, respectiv implicarea a doar unei părţi din statele membre în diverse acţiuni şi dosare. "Este vorba despre Parchetul European, unde se va lansa aşa-numitul proces de cooperare consolidată, la care vor participa un grup de state membre, foarte probabil 17, la început, din cele 28. Ăsta este un exemplu de viteză diferită. Spaţiul Schengen este un alt exemplu, unde doar o parte dintre statele membre participă la această cooperare. Zona Euro este altă formulă de cooperare doar la un nivel unor state membre", a exemplificat consilierul prezidenţial.
El a spus că poziţia România a fost exprimată de Klaus Iohannis la Bruxelles, ţara noastră fiind împotriva ideii. "Ni se pare că e cel mai logic să încercăm să avansăm cu toţii, nu să lansăm formate de genul ăsta, care riscă să afecteze coeziunea internă a UE, să amplifice diviziunile şi să conducă chiar la riscul de dezintegrare a proiectului european", a afirmat Orban.