Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Lider sindical: Peste 14.000 de medici au emigrat în perioada 2009-2015

Ziarul de Vrancea
5 mar 2017 193 vizualizări
Peste 14.000 de medici şi 28.000 de asistenţi medicali au plecat din România în perioada 2009-2015, mulţi dintre ei ajungând să lucreze în cu totul alte domenii, a declarat Viorel Huşanu, preşedintele SANITAS Bucureşti, într-un interviu pentru Agerpres.

În România sunt la ora actuală în jur de 14.000 de medici, deci câţi mai lucrează în sistemul nostru de sănătate, cam tot atâţia sunt probabil şi peste hotare, spune liderul sindical. Totuşi, în ultimii doi ani exodul medicilor peste hotare s-a diminuat, după ce medicii au început să fie mulţumiţi de ceea ce le oferă România. Aceasta deoarece, începând cu anul 2015, s-au întâmplat foarte multe lucruri bune în sănătate, dar şi pentru că nu au mai găsit locuri de muncă atractive în afara ţării, a arătat Huşanu. În opinia sa, politizarea excesivă, începând de la directorii de spitale şi până la şefi de secţie sau asistenţii şefi, urmată de subfinanţarea sectorului reprezintă în continuare principalele probleme ale sistemului sanitar din România. Huşanu susţine că "plicul" nu va dispărea din spitalele din România, însă este optimist că personalul medical se va dezobişnui de această practică, odată cu creşterea veniturilor, adăugând că "trebuie să lucrăm şi la pacienţi şi la gândirea românului de a nu mai da....şpagă".

Proiect: Judecătorii CCR vor putea fi urmăriţi penal doar cu încuviinţarea a două treimi din membrii Curţii

Deputatul minorităţilor naţionale Adnagi Slavoliub a depus, la Parlament, o propunere legislativă care sporeşte imunitatea judecătorilor CCR şi care prevede că aceştia nu vor putea fi urmăriţi penal, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea a două treimi din membrii Curţii. Potrivit proiectului, „judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii încetează de drept”.
În prezent, art. 66, alineatul 1 prevede: „Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Deputatul Adnagi Slavoliub precizează, în expunerea de motive, că se „impune” instituirea unor măsuri concrete şi distincte prin care să se elimine, anticipat, orice posibilităţi de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale. El afirmă că măsuri similare există în aproape toate statele membre ale UE, diferenţele fiind „minore”.

Conflictul de interese, parţial „dezincriminat”

Patru deputaţi au depus, la Senat, o propunere legislativă pentru completarea Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor care prevede că nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care aleşii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Deputaţii susţin, în expunerea de motive, că propunerea legislativă a fost iniţiată „ţinând cont de semnalarea unor neclarităţi cu privire la posibilitatea interpretării reangajării personalului la cabinetele parlamentare ale deputaţilor, în sensul existenţei unui potenţial conflict de interese din perspectiva art. 301 din Cod penal”. Cei patru deputaţi care au depus propunerea legislativă sunt: Constantin Avram (ALDE), Marcel Ciolacu (PSD), Attila Korodi (UDMR) şi Eugen Tomac (PMP).

Preşedintele unic al PNL va fi ales în 17 iunie

Preşedintele unic al noului PNL, rezultat din fuziunea formaţiunii liberale cu PDL, va fi ales într-un congres convocat în 17 iunie, la care vor participa 5.000 de delegaţi. Decizia a fost luată sâmbătă. Conform anunţului făcut de către preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, preşedintele unic al partidului nu va putea fi ales de toţi membrii PNL, însă la congres vor fi convocaţi 5.000 de delegaţi.
De asemenea, liderii partidului au decis, sâmbătă, ca forul suprem de decizie al partidului să nu se mai numească Convenţie Naţională, ci Congres. Până acum, Ludovic Orban şi Cătălin Predoiu şi-au anunţat intenţia de a candida la şefia PNL.

Guvernul PSD vrea ca prefecţii să fie numiţi politic

Premierul Sorin Grindeanu a declarat că este în dezbatere publică un proiect privind eliminarea prevederii de ”apolitic” în cazul prefecţilor şi subprefecţilor, el susţinând că în acest fel s-ar ieşi din ”ipocrizie”, în condiţiile în care la venirea unui nou Guvern, indiferent de culoarea politică, prefecţii sunt schimbaţi din funcţii. ”Acest proiect e parte din ce vrem să facem, şi anume un nou cod administrativ. Să ştiţi că îmi doresc, şi nu are sens să discutăm de lucruri pe care fiecare din noi le ştim, şi anume chiar dacă din 2004 prefecţii şi subprefecţii au devenit înalţi funcţionari publici şi sunt apolitici, la fiecare schimbare de Guvern au trecut în corpul înalţilor funcţionari, la dispoziţia Guvernului, dar, aşa e normal, schimbările de Guvern au dus la schimbări de prefecţi. Vorbim de o chestiune pe care toată lumea a făcut-o indiferent de culoarea politică a Guvernului. Cred că revenirea la o chestiune transparentă vorbind despre reprezentanţii guvernului în teritoriu, şi anume la eliminarea prevederii de apolitic, e în dezbatere publică, nu spun că asta e soluţia, aşteptăm argumente şi contraargumente, fiind în dezbatere publică, dar măcar ieşim dintr-o anumită ipocrizie, toată lumea ştie că la schimbarea guvernului se schimbă şi prefecţii şi subprefecţii, doar că există o formă mascată de apolitic”, a afirmat Grindeanu.
HotNews a relatat, vineri, că un proiect de modificare a Statutului funcţionarilor publici scoate prefecţii, subprefecţii şi inspectorii guvernamentali din categoria funcţionarilor publici, urmând ca aceştia să fie asumaţi politic. Potrivit proiectului, "funcţiile publice de prefect, subprefect şi inspector guvernamental se desfiinţează la 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi". Proiectul de lege propune şi ca "stabilirea funcţiilor publice specifice şi echivalarea acestora cu funcţiile publice generale se realizează în termen de maximum un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi".




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.