Conflict între procurori şi judecătorii CCR. Justiţia, în aer
Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea viz de oportunitate cu observaţii şi propuneri, au stabilit procurorii DNA, în ancheta privind ordonanţa de urgenţă. Procurorii au trimis ieri dosarul la Parchetul instanţei supreme să continue cercetările pentru cinci fapte, printre care sustragere sau distrugere de înscrisuri şi de probe. DNA precizează că, proiectul OUG 13 avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz. În privinţa avizului Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri a fost înregistrat şi ştampilat la cabinetului ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare şi ştampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiţiei în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ştampilă şi număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial. Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG 13, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunţa la adoptarea în forma OUG şi se iniţia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.
Avizul MRP critica nemotivarea urgenţei proiectului de modificare a codurilor penale. Acest aviz a fost predat de reprezentanţii MRP către reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a luat la cunoştinţă despre conţinutul avizului MRP după ora 20.00 şi a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiţiei, impedimentele rezultate din avizul MRP. Între orele 20.00 şi 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuţii tensionate cu privire la avizul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, între reprezentanţii MRP şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei. În final, reprezentanţii MRP au fost convinşi să modifice avizul iniţial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a codurilor penale. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 - 21.15, fiind înregistrat, semnat, ştampilat şi transmis prin fax către Ministerul Justiţiei, unde a fost înregistrat cu acelaşi număr ca şi primul aviz.
În paralel, şedinţa de guvern care urma să înceapă la ora 19.45 a fost amanată până în jurul orei 21.00. “Întreaga şedinţă de Guvern a durat între 15 şi 25 minute”, au mai arătat procurorii DNA. Expunerea ministrului Justiţiei, Florin Iordache, a durat două-trei minute, iar proiectul OUG 13 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existenţa avizelor, deşi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG) nu a fost ataşat la dosarul de avize. Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observaţii şi propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul către Ministerul Justiţiei, a fost distrus în interiorul MJ. “De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite şi alte documente care să justifice menţiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiţiei”, susţin anchetatorii.
CCR invalidează ancheta DNA
La cateva ore după anunţul DNA, Curtea Constituţională (CCR) a admis că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. ”Există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri", a declarat şeful instituţiei, Valer Dorneanu. “Dacă Parchetul (DNA - n.r.) s-ar fi limitat în acţiunea sa să verifice dacă în mod concret s-a săvârşit vreo infracţiune în legătură cu acele fapte, lucrurile s-ar fi derulat în mod firesc, fără apariţia unui conflict. DNA a început o acţiune care s-a marcat prin descinderi la MJ, audieri de la cel mai mic la cel mai mare în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condiţiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competenţelor DNA”, a spus Dorneanu. El a precizat că verificarea respectării condiţiilor de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă revine Curţii Constituţionale, nu DNA şi că a fost încălcat dreptul Guvernului de a decide oportunitatea legiferării. Dorneanu a invocat şi un document al Comisiei de la Veneţia care aminteşte că ”procedurile penale nu ar trebui folosite pentru a sancţiona neînţelegeri politice”.
Valer Dorneanu a precizat că decizia privind existenţa unui conflict juridic în legătură cu ancheta privind OUG 13 este obligatorie şi se aplică pentru viitor, astfel că în continuare parchetul nu poate ancheta elemente ce ţin de oportunitatea elaborării şi adoptării actului normativ, dar poate face cercetări în legătură cu fapte concrete, care pot atrage răspunderea penală directă. ”Ce a făcut parchetul până aici este răspunderea lui, iar de aici şi DIICOT sau Parchetul General - şi DNA, dacă rămâne soluţia la el, că e proiectul care poate fi infirmat de procurori - de aici înainte, toate actele de anchetă, de cercetare penală, trebuie făcute în aşa fel să nu încalce atribuţiile CCR, ale Parlamentului şi Guvernului”, a explicat preşedintele CCR.
Ministerul Public: Motivarea Curţii va determina cursul anchetei
Motivarea Curţii Constituţionale în cazul conflictului constatat între Guvern şi DNA, va fi determinantă pentru cursul anchetei, a arătat, aseară, Ministerul Public. "Motivarea Curţii Constituţionale va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracţiunile de favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, fals intelectual, ce constituie obiectul cauzei înregistrată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a arătat Ministerul Public.
Susţinerile părţilor în “dosar”
Anterior, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a pledat, în faţa CCR, că DNA şi-a depăşit atribuţiile verificând legalitatea şi oportunitatea unei ordonanţe şi a cerut ca CCR să dispună şi pe viitor măsuri pentru a preveni astfel de situaţii.
Reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, a criticat argumentele invocate de Tudorel Toader. În primul rând, ea a contestat dreptul lui Călin Popescu Tăriceanu de a elabora o astfel de sesizare, având în vedere că Senatul nu a fost o entitate "lezată" de presupusul conflict. Punctul de vedere al Ministerului Public este că singura instituţie care poate controla dacă procurorii şi-au depăşit sau nu atribuţiile şi dacă există sau nu temei pentru acuzaţiile lor este instanţa, în momentul în care dosarul ajunge în faţa unui judecător. Ea a cerut ca CCR să nu se substitue astfel instanţelor de judecată.
"Ce a făcut organul judiciar este o pură exercitare a atribuţiilor legale. Nu a verificat în niciun fel transpunerea deciziilor CCR, nu a verificat în niciun fel oportunitatea elaborării actului legislativ, nu s-a pus în niciun mod problema unor verificări a unor asemenea aspecte”, a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.
