MOZAIC STIRI NATIONALE: Bucureştiul, unul dintre cele mai aglomerate oraşe din lume
Bucureştiul se află pe locul al cincilea în clasamentul mondial al oraşelor cu cel mai aglomerat trafic auto în timpul orelor de vârf, cu un nivel de congestie de 50% în 2016, în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de 2015 şi cu 11 procente faţă de 2011, reiese dintr-un studiu realizat de producătorul olandez de sisteme de navigaţie prin GPS, TomTom. Clasamentul a fost realizat după ce compania a analizat 390 de oraşe din 48 de ţări. Potrivit studiului, bucureştenii petrec 57 de minute pe zi în plus în trafic din cauza aglomeraţiei, ceea ce înseamnă 218 ore în plus într-un an. În Bucureşti, anul trecut lungimea reţelei de drumuri era de 6.435 km, datele TomTom. Cel mai ridicat nivel de congestie din 2016 a fost de 101% şi avut loc în general în zilele de vineri între orele 17.00 şi 18.00. Cea mai aglomerată zi din 2016 a fost 5 decembrie 2016, ajunul sărbătorii de Moş Nicolae. Pe primele locuri s-au clasat Mexico City, cu un nivel de congestie de 66%, Bangkok (61%), Jakarta (58%) şi Chongqing (52%).
Un motiv pentru care Bucureştiul se numără printre cele mai aglomerate oraşe din lume îl reprezintă lucrările de infrastructură desfăşurate în Capitală. Un exemplu în acest sens este pasajul subteran din Piaţa Sudului. Lucrările de construcţie la acest pasaj au început în primăvara anului 2014 şi trebuiau să fie finalizate la sfârşitul anului 2015. Acum, autorităţile promit că pasajul din zona de sud a Bucureştiului va fi finalizat în luna aprilie a acestui an. În acelaşi timp şi alte lucrări de infrastructură se defăşoară cu dificultate, ceea ce îngreunează în permanentă circulaţia rutieră. O deficienţă majoră există şi în cazul centurii din jurul Capitalei, care are o bandă pe sens în cea mai mare parte a sa. Autorităţile promit extinderea centurii la două benzi pe sens.
Cand “strada” cere, politicienii execută: OUG 13, desfiinţată
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, ieri, cu 292 de voturi "pentru" şi o abţinere, legea de aprobare a OUG 14/2017, prin care a fost abrogată OUG 13, precum şi Legea de respingere a OUG 13, care a întrunit 291 de voturi "pentru" şi trei abţineri. Din sală a lipsit de la vot preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şedinţa de plen fiind condusă de vicepreşedintele Petru Vlase. După exprimarea votului, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a afirmat că este nevoie acum şi de demisia Guvernului Grindeanu. "Asta este soluţia ca partenerii noştri internaţionali să aibă încredere, să primească cu optimism şi speranţă că România este un partener loial, solid. Aţi încheiat epopeea, nu uitaţi, faceţi presiune pe Guvernul dumneavoastră, că tot şi-a recunoscut la Bruxelles greşeală, să demisioneze", le-a spus Turcan parlamentarilor.
Camera Deputaţilor este forul decizional la aceste legi.
La legea privind OUG 14, fostul premier Victor Ponta s-a abţinut la vot, iar Florin Iordache a votat alături de PSD, în favoarea ambelor legi. Alţi trei parlamentari au fost prezenţi în sală, dar nu şi-au exprimat nicio opţiune: Mara Mareş (PNL), Natalia Intotero (PSD) şi Vasilică Radu Costin (PSD).
În cazul Legii de respingere a OUG 13, trei deputaţi s-au abţinut: Victor Ponta (PSD), Steluţa Cătăniciu (ALDE) şi Alexandru Băişanu (ALDE). Social-democratul Vasilică Radu Costin a fost în sală, dar nu a votat.
La ambele voturi, PSenat, legea de respingere a OUG 13 a primit un singur vot împotrivă, de la senatorul PSD Ecaterina Andronescu.
MP a votat "pentru", deşi, luni, în Senat, Traian Băsescu şi-a instruit parlamentarii să se abţină de la vot.
Teodor Meleşcanu, audiat la DNA
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a venit ieri la DNA, fiind citat pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul privind adoptarea OUG 13 de modificare a codurilor penale. "Nu mi-a explicat ministrul Justiţiei consecinţele Ordonanţei, mi le-am explicat eu pe larg. Am citit întreg actul normativ, dar nu era de competenţa mea decât această prevedere. Am dat avizul pentru că se traduceau în legislaţia româna prevederi ale unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului Europei şi trebuia sa fim de acord cu această traducere”, a spus Meleşcanu. Meleşcanu a mai spus că nu se poate pronunţa dacă OUG 13 a fost dată pentru anumiţi politicieni, deoarece "actele juridice nu se referă la anumite persoane”, ci „la diferite categorii de infracţiuni".
Ministrul de Externe a precizat că responsabilitatea îi aparţine lui pe problema includerii în legislaţia română a unor prevederi ale Uniunii Europene şi pentru asta este gata să dea explicaţii. Întrebat dacă s-a consultat cu subalternii din MAE înainte de a semna OUG 13, Meleşcanu a răspuns afirmativ. Ministrul Afacerilor Externe a precizat, referitor la protestele din ţară, că este vorba despre un fenomen relativ nou şi o premieră nu numai pentru România, ci şi în general, la nivel european. Întrebat dacă Guvernul trebuie să ţină cont de aceste manifestări, Meleşcanu a răspuns: "Evident".
Limitarea călătoriilor cu trenul pentru studenţi, respinsă de Senat
Plenul Senatului a votat, ieri, proiectul de lege privind adoptarea ordonanţei de urgenţă 2/2017 care acordă, printre altele, călătorii gratuite cu trenul pentru studenţi, respingând amendamentul introdus în comisia de buget prin care călătoriile studenţilor erau limitate între localitatea de domiciliu şi cea în care studiază.
Amendamentul a fost propus de senatorii Eugen Teodorovici (PSD) şi Florin Cîţu (PNL) în cadrul comisiei de buget. Ulterior adoptării amendamentului, liberalul Florin Cîţu a anunţat că renunţă la această propunere, susţinând că amendamentul său a fost admis de către PSD doar ca să mascheze alte ”cheltuieli faraonice” prevăzute în bugetul pe 2017. Un alt amendament, propus de Eugen Teodorovici şi Ştefan Mihu (PSD), stipulează că de acelaşi tratament preferenţial vor beneficia şi elevii de liceu. Acesta a fost însă respins atât de plenul Senatului, unde a fost susţinut de UDMR, cât şi de comisia de muncă.
În cadrul dezbaterilor din plenul Senatului asupra legii de aprobare a OUG 2, PNL, PMP şi UDMR au susţinut şi majorarea salariilor primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene. Argumentele lor au fost că funcţionarii publici din administraţia locală au ajuns să aibă salarii mai mari decât conducătorii instituţiilor, considerând această stare de fapt drept un lucru anormal. De asemenea, USR a susţinut şi majorarea salariilor directorilor de teatre cu 50%, la fel ca cele ale actorilor. Ambele propuneri au fost însă respinse prin vot de către majoritatea PSD – ALDE.
Legea de aprobare a OUG 2 va merge la Camera Deputaţilor, care este decizională în acest caz.
Fostul decan, condamnat la 8 ani şi 8 luni de închisoare
Fostul decan al Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius, profesorul universitar doctor Gheorghe Ţarălungă, a fost condamnat, ieri, de Tribunalul Constanţa, la opt ani şi opt luni de închisoare pentru luare de mită. Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Constanţa. De asemenea, un student grec, Evangelos Faloutsos, judecat pentru dare de mită, a primit o condamnare de doi ani de închisoare cu suspendare.
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Ţarălungă şi a lui Evangelos Faloutsos în februarie 2015. Anchetatorii au stabilit că, în luna ianuarie 2015, Ţarălungă, în calitate de profesor universitar doctor la Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, a primit de la 10 studenţi sume cuprinse între 200 şi 600 de euro, pentru a-i promova, în condiţii nelegale, la diferite examene. De asemenea, la data de 28 ianuarie 2015, pentru acelaşi motiv, Evangelos Faloutsos i-a oferit lui Gheorghe Ţarălungă 200 euro, în biroul său de la sediul Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, în aceeaşi zi profesorul universitar doctor fiind prins în flagrant.
Romania va fi amendată cu 500.000 euro pe zi din cauza deşeurilor
Un procentaj de 97% din deşeurile menajere ajung la groapa de gunoi, iar România ar putea primi, din 2020, penalizări de circa 500.000 euro pe zi dacă nu reduce acest procentaj sub 50%, a declarat, ieri, preşedintele Asociaţiei Română Biomasă şi Biogaz (ARBIO), Ilias Papageorgiadis.
"În Europa, 63% din energia regenerabilă provine din produse din biomasă şi biogaz. Cam jumătate de milion de oameni sunt angajaţi în sectorul acesta. În ziua de azi avem o problemă majoră în România, unde, din păcate, nu toată lumea a realizat cât de gravă şi urgentă este. Până în 2020, dacă nu facem ceva, vom începe să plătim nişte penalizări mari. De ce? Pentru că 97% din deşeurile noastre menajere ajung la groapă. Comisia Europeană spune că asta trebuie să fie sub 50%. Altfel, penalizările sunt cam 500.000 euro pe zi", a spus Papageorgiadis. Potrivit acestuia, au apărut multe idei în spaţiul public, dar acest lucru nu rezolvă problema. "Noi, până acum, am auzit şi am ascultat foarte multe idei frumoase, foarte multe iniţiative frumoase de la ONG-uri, oficiali, din idei private sau publice, dar până acum am auzit idei care nu rezolvă problema fundamentală. Nu rezolvă problema pentru totdeauna şi nu respectă neapărat ierarhia europeană pentru gestionarea deşeurilor. Soluţia noastră este singura care rezolvă fundamental problema cu deşeurile în România. Este vorba despre Legea de bioenergie (care se află în dezbatere în Parlament — n. r.). Propunem să creăm o schemă unde banii pe care îi vom plăti cu penalizarea care urmează în trei ani, mâine dimineaţă, să folosim suma aceasta să finanţăm o schemă închisă. Din suma respectivă, cam 40% va fi rezervată strict pentru proiecte care vor aborda deşeurile menajere din ţară", a afirmat oficialul ARBIO. El a adăugat că a identificat 25 de judeţe care produc 80% din deşeurile menajere din ţară.
"Când vorbim despre deşeuri menajere nu vorbim despre deşeuri ca atare. Discutăm despre deşeuri sortate, partea lor biodegradabilă care ideal este să nu fie tratată termic. Asta s-a întâmplat în toată Europa, nu inventăm roata. Impactul va fi nu numai că vom evita o amendă, dar vom scăpa definitiv de deşeurile noastre", a mai arătat Papageorgiadis.
