Național

Europarlamentarul Ramona Mănescu, implicată în retrocedări suspecte

Ziarul de Vrancea
14 feb 2017 364 vizualizări
Peste 14 hectare de teren au fost retrocedate suspect, în Sectorul 6, în beneficiul eurodeputatului Ramona Mănescu, al magnatului imobiliar Dragoş Dobrescu şi al fostului primar Cristian Poteraş, scriu jurnaliştii de la Rise Project.

Potrivit acestora, Ramona Mănescu, fost ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta şi actual deputat din partea PNL în Parlamentul European, ar fi câştigat 2,35 milioane de euro din specularea drepturilor succesorale ale unor terenuri, la începutul carierei sale politice, în 2005-2007, când era vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Tineret. Retrocedările prezentate acum de Rise nu au legătură cu condamnarea penală a fostului primar Poteraş, dar au fost făcute în favoarea aceloraşi beneficiari şi în aceeaşi perioadă de timp. Jurnaliştii precizează că este neclar dacă acestea au încălcat legea fondului funciar, dar este clar că au fost, ca şi celelalte, preferenţiale şi speculative.
Acţionând prin intermediul unor interpuşi, Mănescu, Poteraş şi Dobrescu au cumpărat împreună – de la oameni simpli, care îşi pierduseră speranţa că statul le va mai da înapoi ceea ce le luase în timpul comunismului – drepturile succesorale asupra unor terenuri, plătind 327.000 de euro. Imediat ce şi-au însuşit aceste drepturi, terenurile, care nu fuseseră restituite cu anii, la cererea unor anonimi, le-au fost restituite lor, la adrese convenabile. Propunerile de restituire au fost făcute chiar de Cristian Poteraş, şef al Subcomisiei Locale de Fond Funciar a Sectorului 6, iar deciziile de retrocedare propriu-zise au fost luate de Comisia Muncipală de Fond Funciar, de pe lângă Prefectura Bucureşti.  Au devenit, astfel, proprietarii a 14,2 hectare. După câteva luni de aşteptare, timp în care piaţa locuinţelor a luat avânt, iar preţurile au urcat spre punctul de maxim al boomului imobiliar de acum zece ani, cei trei au vândut terenurile cu 17,8 milioane de euro unor multinaţionale. Profitul net al acestei afaceri ar fi fost de 17,5 milioane de euro. Unul dintre „vânzătorii” drepturilor succesorale care au stat la baza acestor tranzacţii – pe numele căruia au fost retrocedate 1,5 ha din cele 14,2 – spune că nu a vândut niciodată nimic şi că nici nu îi cunoaşte pe cei care apar în acte drept „cumpărători”.
Cele 14,2 hectare obţinute şi, mai apoi, vândute de Mănescu, Poteraş şi Dobrescu se găsesc fie lipite de stadionul de fotbal al clubului Steaua, fie gard în gard cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Dată afară de pe terenul de lângă stadionul Steaua, pe care l-a primit, ca poligon de exerciţii militare, încă din 1913, Armata Română a pierdut, în justiţie, războiul cu cei trei.
Contactaţi de Rise Project, prin apeluri telefonice şi sms-uri, prin e-mail şi pe Facebook, soţii Ramona şi Rareş Mănescu nu au răspuns la întrebările care le-au fost trimise. Magnatul Dragoş Dobrescu a refuzat şi el dialogul cu jurnaliştii Rise.
Cristian Poteraş ispăşeşte în prezent o condamnare de opt ani de închisoare, dictată în 2015, pentru retrocedarea frauduloasă a 12 hectare în Sectorul 6.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.