Național

Romania se trezeşte din şoc

Ziarul de Vrancea
1 feb 2017 272 vizualizări
Adoptarea mişelească a ordonanţei care dezincriminează furtul din bani publici a scandalizat opinia publică din ţară, cu ecouri puternice în lumea civilizată n de la prima oră a dimineţii, preşedintele Iohannis, alături de magistraţi, au căutat soluţii pentru ca ordonanţa să nu intre în vigoare în termen de zece zile n în paralel, protestele din stradă s-au mutat în Parlament

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat în unanimitate, la vedere, sesizarea Curţii Constituţionale privind un conflict de natură constituţională între puterea judecătorească şi cea executivă, în cazul OUG de modificare a codurilor penale adoptat marţi noapte de Guvern, fără avizul CSM.  Preşedintele CSM, Mariana Ghena, a propus suplimentarea ordinii de zi a şedinţei plenului cu iniţiativa de sesizare a CCR, la propunerea lui Klaus Iohannis care a participat la începutul şedinţei.
Judecătoarea Andrea Chiş, membru CSM, a spus că sesizarea ar trebui completată cu o cerere ca în decizia CCR, în cazul în care se va constata existenţa unui conflict de natură constituţională între cele două puteri, să se arate şi care sunt consecinţele ordonanţei de urgenţă. Ea a precizat că CCR ar putea să se pronunţe expres şi asupra valabilităţii OUG de modificare a codurilor penale. "Noi nu credem că un act abuziv poate să producă efecte şi în acest sens trebuie să se pronunţe la un moment dat Curtea Constituţională. Fiind o situaţie fără precedent, eu cred că există motive suficiente să se revină asupra propriei jurisprudenţe. Acum este un moment istoric în care Curtea Constituţională poate să interpreteze ce înseamnă conflict constituţional şi care sunt atribuţiile ei concrete atunci când soluţionează un astfel de conflict. Dacă s-ar limita la doar să constate existenţa conflictului, această atribuţie nu ar mai avea niciun sens, ar fi lipsită de efecte juridice”, a arătat judecătoarea.  Un alt membru al CSM a arătat că nu credea că va ajunge să vadă un astfel de mod de a legifera într-o ţară democratică. Acesta a arătat că în cadrul sesizării privind existenţa unui conflict de natură constituţională ar trebui să fie vizat implicit faptul că CSM a fost în imposibilitatea de a da aviz pe OUG de modificare a codurilor penale, întrucât Guvernul a adoptat deja ordonanţa.
Procurorul Codruţ Olaru a arată că votul său este pentru susţinerea iniţiativei şefei CSM. „Cred că suntem cu toţii de acord că este măsura cea mai potrivită şi echilibrată în raport cu ceea ce trăim zilele acestea”, a arătat Olaru.

Discuţie cu Ciorbea, scrisoare lui Grindeanu

Preşedintele Klaus Iohannis i-a trimis, ieri, o scrisoare premierului Sorin Grindeanu, în care cere abrogarrea de urgenţă a OUG privind modificarea codurilor penale. Preşedintele menţionează că, potrivit prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul poate adopta Ordonanţe de urgenţă ”numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată” şi precizează că Guvernul a adoptat acest act normativ cu o zi înainte de începerea sesiunii ordinare a Parlamentului, ”ceea ce pune în discuţie însăşi necesitatea acestui demers”. Preşedintele subliniază că ”acest act normativ a fost adoptat şi cu ignorarea opiniilor profesionale exprimate anterior în cadrul sistemului judiciar”. În paralel, preşedintele Iohannis s-a întalnit cu Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, pe care a încercat să-l convingă de necesitatea contestării ordonanţei la CCR.  Ciorbea a declarat, ulterior, că instituţia pe care o conduce va analiza argumentele prezentate de către preşedinte în privinţa că va încerca să ia o decizie ”în cel mai scurt timp”. ”Domnul preşedinte a menţionat o decizie din 2013 a CCR, pentru că textele legale sunt cele menţionate azi dimineaţă. Vom analiza cu toată seriozitatea aceste argumente prezentate de domnul preşedinte şi vom încerca să luăm o decizie în cel mai scurt timp”, a declarat Victor Ciorbea. ”Dacă citim legea, legea aşa spune. Dacă există decizii ale CCR care fac excepţie de la această prevedere legală, le analizăm şi vedem ce se poate face”, a mai spus Ciorbea.
Iohannis a susţinut că există precedent pentru un astfel de demers şi că OUG poate fi atacată la Curte de Avocatul Poporului chiar dacă prevederile acesteia nu au intrat în vigoare. Preşedintele a mai spus că, dincolo de argumentele juridice, Avocatul Poporului trebuie să se uite şi în jur, la faptul că România este revoltată.

Moţiunea de cenzură PNL-USR: Nu legalizaţi furtul în România

PNL şi USR au depus ieri o moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Cele două partide acuză alianţa PSD - ALDE de legalizarea furtului prin adoptarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale şi a proiectului de lege privind graţierea. ”Românii nu vor graţierea şi salvarea politicienilor corupţi. Legiferarea în folos propriu nu este o soluţie pentru România pentru că nu face decât să slăbească statul de drept şi să ne slăbească ca naţiune. Domnule prim-ministru promovaţi dezincriminarea mascată a unor infracţiuni de corupţie sau asimilate corupţiei, o măsură legislativă cu dedicaţie, în favoarea clienţilor şi liderilor politici ai PSD-ALDE. O astfel de măsură afectează grav viaţa de zi cu zi a cetăţeanului, modul în care acesta se raportează la tot ceea ce înseamnă lege. În urma adoptării acestor măsuri, oamenii vor putea interpreta că respectarea legii are caracter facultativ şi că, în România zilelor noastre, dacă eşti puternic, dacă eşti la putere şi în gaşca care trebuie, braţul legii nu te poate atinge, indiferent ce ilegalitate ai comis”, mai scriu cei de la PNL şi USR.

Cum scapă infractorii

Autorii demersului spun că una dintre cele mai grave modificări aduse infracţiunii de abuz în serviciu este eliminarea interdicţiei de a ocupa o funcţie publică în cazul săvârşirii acestei infracţiuni. ”Este greu de acceptat ca cel care a săvârşit o infracţiune de acest gen, în exercitarea funcţiei, cu intenţie, să ocupe aceeaşi poziţie în continuare”, se mai arată în document.
”Circumscrierea infracţiunii de conflict de interese doar la faptele în urma cărora a câştigat un folos soţul, o rudă sau afin până la gradul II, este practic o golire de sens a acestei prevederi legale şi o dublare a reglementării infracţiunii de luare de mită. Nu puteam accepta dezincriminarea neglijenţei în serviciu, care poate avea efecte deosebit de grave. Considerăm că limita minimă a prejudiciului de la care fapta devine penală este lipsită de sens şi solicităm renunţarea la aceasta. Prejudiciile aduse persoanelor sunt grave şi dacă sunt cuantificate la 5.000 de lei. Limita de 200.000 de lei este stabilită arbitrar, în laboratoarele de partid, cu un destinatar clar şi direct”, mai arată semnatarii moţiunii de cenzură.
Ei mai spun că stabilirea unui termen pentru realizarea denunţului va avea efecte deosebit de grave în societate şi va conduce la instaurarea unui principiu al impunităţii.
Autorii moţiunii atrag atenţia că graţierea colectivă va conduce la reducerea gradului de siguranţă publică în condiţiile în care infractori periculoşi vor fi eliberaţi. De asemenea, ei afirmă că proiectul de lege privind graţierea, în forma elaborată de Guvern, nu va rezolva în niciun fel situaţia din penitenciare, având un impact nesemnificativ. Sunt citate exemple ale altor state unde jumătate dintre cei graţiaţi s-au întors în penitenciare după ce au comis noi infracţiuni. Semnatarii moţiunii de cenzură aduc câteva critici punctuale proiectului de lege privind graţierea: limita de cinci ani pentru graţierea pedepselor este prea mare, prezenţa pe lista infracţiunilor graţiate a celor de serviciu, inexistenţa unei justificări pentru graţierea amenzilor penale.
Conform Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
 

Se alătură şi sindicatele protestelor?

Confederaţia Sindicală “Cartel Alfa” a anunţat ieri că susţine protestele faţă de adoptarea OUG şi a cerut Guvernului să trimită modificările în Parlament. Sindicaliştii susţin că adoptarea de urgenţă, fără respectarea procedurii de avizare, în ciuda reacţiei publice vehemente este un act de sfidare care nu poate fi acceptat, iar acest mod de guvernare reprezintă un precedent periculos pentru alte proiecte din domeniul sănătăţii, educaţiei şi salarizării bugetare.
Şi UDMR, care a semnat protocol de colaborare parlamentară cu PSD-ALDE, a anunţat că nu este de acord cu decizia Guvernului şi că modificarea codurilor penale prin OUG reprezintă ”o imensă greşeală”. Uniunea susţine şi că ”indignarea cetăţenilor este absolut justificată”. În opinia UDMR, ”este îngrijorător modul ascuns şi graba în care Guvernul a decis în această situaţie”.

Stupoare la Bruxelles

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, susţin într-o declaraţie comună că lupta anticorupţie trebuie să avanseze, nu să fie subminată. Ei au precizat că urmăresc ”cu foarte mare îngrijorare” evoluţiile recente din România. ”Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei este esenţială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV)”, se arată în declaraţia oficialilor Comisiei Europene. Juncker şi Timmermans amintesc că raportul Comisiei privind Mecanismului de cooperare şi de verificare publicat săptămâna trecută a salutat bilanţul pozitiv realizat de către procurorii şi judecătorii din România în abordarea corupţiei la nivel înalt. Totodată a precizat că orice alte măsuri care subminează acest progres sau au ca efect slăbirea sau restrângerea domeniul de aplicare al corupţiei ca infracţiune va avea impact asupra evaluărilor viitoare. ”În acest context, Comisia Europeană atrage atenţia asupra posibilelor regrese şi va examina în detaliu ordonanţele de urgenţă privind Codul penal şi Legea cu privire la graţieri”, se mai arată în declaraţie.
De asemenea, grupul popularilor europeni a solicitat organizarea unei dezbateri în plenul Parlamentului European în legătură cu ceea ce se întâmplă în România, apreciind că atitudinea Guvernului este inadmisibilă.
”Ceea ce se întâmplă în România este împotriva statului de drept. Se diluează lupta împotriva corupţiei. Este inadmisibil să existe o asemenea atitudine a unui Guvern UE”, se arată într-o declaraţie a delegaţiei române din grupul PPE.
Pe de altă parte, secretarul general al PSD, Marian Neacşu, a dezvăluit că premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit ieri dimineaţă cu ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, întâlnirea fiind solicitată de către diplomatul american. La cererea acesteia, Grupul PPE a solicitat o dezbatere în plenul Parlamentului European.

Gura păcătosului: OUG se aplică şi celor care comit fapte foarte grave

Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a declarat ieri, la Parlament, că ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor penale nu este „cu dedicaţie”, actul normativ aplicându-se şi celor care vor comite fapte penale „foarte grave”. Chestionat dacă există riscul ca OUG privind modificarea Codurilor penale să fi fost dată „cu dedicaţie”, senatorul PSD a spus că aceasta este „o simplă speculaţie”. „Asta este o speculaţie. Nu există. Ce e aia cu dedicaţie? În primul rând că ea, dacă se aplică şi dacă va rămâne în forma actuală în aprobarea Parlamentului, ea nu va face distincţie. Se va aplica şi celor care vor comite fapte foarte grave”, a subliniat social-democratul. În ceea ce priveşte protestele ample de marţi seara, senatorul PSD a spus că „nu numărul contează”.

Bursierii GovITHub refuză să mai colaboreze cu Guvernul

Tinerii specialişti din domeniul IT cooptaţi de Guvernul Cioloş într-un program aflat încă în derulare, prin care primesc burse pentru a găsi soluţii de debirocratizare a administraţiei publice, au anunţat ieri că îşi încheie colaborarea cu Executivul condus de Sorin Grindeanu, precizând că refuză să îşi continue activitatea sub coordonarea actualului Guvern din cauza ordonanţei aprobate marţi seară. Programul guvernamental GovITHub a fost creat în 2016 ca urmare a unei iniţiative de implicare civică a specialiştilor IT din mediul privat care îşi doresc să contribuie în mod activ la digitalizarea instituţiilor publice şi la îmbunătăţirea relaţiei cetăţeanului cu statul. ”Principiile care guvernează activitatea GovITHub au la bază transparenţa, implicarea civică şi un sistem deschis de colaborare cu societatea civilă, de tip open source, care a făcut posibil ca în doar 4 luni de activitate GovITHub să dezvolte proiecte cu impact naţional, care în alte condiţii ar fi costat statul român peste 1 milion EURO”, subliniază bursierii.
Prin această poziţie oficială, tinerii bursieri şi-au exprimat îngrijorarea pentru ”direcţia periculoasă în care se îndreaptă România” şi trag un semnal de alarmă privind valorile democratice ce trebuie protejate.

Scandal în Parlament

Parlamentarii USR l-au înconjurat ieri pe ministrul Justiţiei, Florin Iordache, în timp ce acesta susţinea o conferinţă de presă, aleşii ţinand în mană afişe pe care scria “Ruşine!”. Deputaţii au continuat protestul şi în plenul forului, venind cu toţii în faţa tribunei şi a prezidiului şi strigând "Ruşine!". Social-democraţii din sală i-au huiduit şi i-au numit pe cei din USR "hoţi". Ulterior, când liderii PSD au mers la tribună pentru a-şi prezenta componenţa grupului, cei din USR au început din nou să scandeze împotriva lor.
Protestul s-a mutat apoi la Senat, unde parlamentarii PNL şi USR au afişat pancarte cu mesaje la adresa majorităţii, bătând cu pumnii în bănci.
Protestul a izbucnit după ce preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, i-a întrerupt discursul senatorului USR Vlad Alexandrescu. Fostul ministru al Culturii a vrut să critice majoritatea pentru adoptarea de către Guvern a ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. ”Abuzaţi de legitimitatea votului şi de oamenii cinstiţi...”, a apucat să spună Alexandrescu înainte ca Tăriceanu să îi taie micorfonul. ”Nu acceptăm acest abuz”, au început să scandeze toţi senatorii PNL şi USR, afişând pancarte pe care scria ”Ruşine” şi ”Noaptea ca hoţii” şi bătând cu pumnul în bănci.


Lumea artistică indignată

Scriitorii Mihai Şora, Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Marius Chivu, actorii Oana Pellea, Marius Manole şi Tudor Chirilă au scris pe Facebook mesaje de indignare faţă de adoptarea OUG de modificare a Codurilor Penale, marţi seara, de Guvernul Grindeanu. Ei spun că statul de drept a fost atacat, că actele normative fac parte dintr-un plan mai vechi de a salva o clică de penali de justiţie şi cer demisia Guvernului. Oana Pellea, Marius Manole şi Tudor Chirilă au protestat şi în stradă, marţi, în Piaţa Victoriei.
Filosoful şi eseistul Mihai Şora a atras atenţia asupra faptului că ceea ce au făcut guvernanţii înseamnă o întoarcere în 1947 şi că în numele votului democratic se pot face multe abuzuri. “Dacă UE şi NATO vor pierde acum România, tot flancul drept, cel mai apropiat de Rusia, va cădea, căci Polonia, Cehia şi Ungaria sunt deja pierdute. Miza reală e geopolitică, şi în spatele penalilor se întrevede marele prieten de la răsărit”, a opinat Cărtărescu, subliniind că din păcate, în situaţia actuală “nădejdea unui ajutor din afară e foarte slabă, căci Europa are problemele ei, iar America nu mai e America”.
Marius Manole şi-a exprimat stupefacţia. ”Mie încă nu-mi vine să cred... Nu-mi vine să cred că oamenii ăştia au călcat peste o ţară întreagă, doar ca să-şi salveze preşedintele de partid... Nu-mi vine să cred că ne uităm neputincioşi şi că maine mergem la muncă şi totul o să fie ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Voi cei care aţi votat PSD, sper să fiţi multumiţi, voi cei care nu aţi fost la vot, să vă fie ruşine. Ps Am plecat spre Victoriei!”, a anunţat actorul pe Facebook.
Tudor Chirilă a scris că ”România a fost vândută la ceas de seară, în spatele uşilor unui guvern de ticăloşi”.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.