Preşedintele CEDO recomandă modelul italian
Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a afirmat, la Strasbourg, că numărul proceselor ajunse la Curte din România s-a dublat în ultimul an, multe fiind provocate de condiţiile de detenţie, şi recomandă măsuri legislative, precum cele luate de Italia, unde au fost reduse pedepsele unor deţinuţi, iar altora li s-a comutat sentinţa în arest la domiciliu, cu brăţări de supraveghere. În discursul susţinut cu ocazia noului an judiciar al Curţii Europene pentru Drepturile Omului, preşedintele instituţiei a afirmat că numărul cazurilor aflate în judecată a crescut cu 32%, în special din cauza situaţiilor din trei ţări: Ungaria, România şi Turcia. "În ceea ce priveşte Ungaria şi România, unde numărul cazurilor a crescut cu 95% şi, respectiv, cu 108% în 2016, acestea se referă în principal la condiţiile de detenţie. Sunt cazuri prioritare, pentru că se află sub incidenţa Articolului 3 al Convenţiei (care interzice tortura şi pedepsele inumane - n.r.), dar sunt şi cazuri repetitive, care reflectă probleme sistemice sau structurale şi necesită soluţii luate la nivel naţional", spune Guido Raimondi. El subliniază că nu există "leacuri miraculoase" în ceea ce priveşte problema condiţiilor din detenţie, nici la nivel naţional, şi nici de la Consiliul Europei, sub care funcţionează CEDO, însă arată că va fi nevoie de măsuri politice şi bugetare consistente. "Acest lucru este posibil, aşa cum a arătat exemplul dat de Italia, pentru care numărul de cazuri mai mult decât s-a înjumătăţit în doi ani şi jumătate. Este rezultatul politicilor Guvernului italian, în principal ca răspuns la decizia pilot în cazul Torreggiani (privind condiţiile de detenţie - n.r.), care s-au adresat supraaglomerării din închisori, dar şi în ceea ce priveşte durata proceselor judiciare", mai spune preşedintele CEDO.
Pedepse reduse pentru consumul de marijuana
Guido Raimondi face referire la o serie de măsuri luate de Italia după decizia pilot din 2013, din aşa-numitul decret "Închisori goale", prin care s-a rezolvat parţial problema condiţiilor de detenţie. Astfel, a fost instituită eliberarea anticipată, decisă de judecători, pentru aproximativ 1.700 de deţinuţi, prin reducerea pedepselor cu 75 de zile pentru fiecare 6 luni petrecute în închisori în cazul prizonierilor cu bună purtare, s-a instituit eliberarea condiţionată cu un plafon ridicat la 4 ani de închisoare rămaşi, precum şi eliberarea condiţională specială, pentru dependenţii de droguri şi alcool, în cazul în care petrec perioada de probaţiune în centre de reabilitare. Mai mult, Italia a lărgit sfera de aplicare a arestului la domiciliu, pentru aproximativ 12.000 de deţinuţi, care aveau de ispăşit cel mult un an şi jumătate de închisoare. Italia a expulzat şi deţinuţii de altă cetăţenie, cerând ca pedeapsa să fie executată în ţara natală.
Italia a demerat imediat şi construirea de noi închisori şi a redus uzul arestului preventiv. O altă serie de deţinuţi au fost eliberaţi, când Curtea Constituţională din Italia a decis că o lege care incrimina consumul şi traficul de marijuana la acelaşi nivel cu cel de cocaină şi heroină a fost respinsă.
Iordache: Vom porni construcţia a două penitenciare
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, sâmbătă seară, la Antena 3, că, în urma aplicării ordonanţelor privind graţierea şi modificarea codurilor penale nu vor ieşi din închisoare criminalii şi violatorii peste 60 de ani. El a spus că, în urma dezbaterilor de până acum, au fost eliminate anumite prevederi din ordonanţele de graţiere şi de modificare a codurilor penale, precizând că nu vor ieşi din închisoare violatorii ori criminalii care au mai mult de 60 de ani. "Toţi cei care au peste 60 de ani şi în niciun caz, nici violatorii, nici criminalii şi nici cei care au venit cu nişte sancţiuni grave sunt excluşi. Acea exprimare de la articolul 4 aliniatul 2 este eliminată. Şi noi, în cursul dezbaterilor, am constatat că anumite prevederi... Deci, fără frică. Am plecat de la un proiect care a existat în România, ultima lege a graţierii a fost dată în 2002. Nu e o soluţie minune dacă ies 3.000 din 28.000, trebuie să venim cu alte măsuri", a declarat Iordache, la Antena 3.
Ministrul Justiţiei a adăugat că a vorbit în acest sens şi cu ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, pentru a găsi soluţii ca angajatorilor să le fie oferite facilităţi dacă angajează persoane eliberate din penitenciare. Ministrul a mai spus că anul acesta va începe construcţia a două penitenciare, la Caracal şi Berceni, dar finalizarea lor va dura cinci ani.
Iordache a menţionat că penitenciarul de la Caracal, a cărui construcţie a fost aprobată în 2004, putea fi ridicat din 2005, dacă ministrul Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei, nu ar fi renunţat la un grant oferit de statul austriac în acest sens. În 8 noiembrie 2016, întrebată dacă se mai construieşte penitenciarul de la Caracal, Raluca Prună a spus că acesta nu se va realiza deoarece nu este de acord Ministerul Apărării, având în vedere că este prea aproape de baza militară de la Deveselu.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
vrinceanu, acum 2636 zile, 6 ore, 9 minute, 44 secunde 
