Ce visează zece secui
O iniţiativa legislativă cetăţenească, susţinută public de către Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, a fost publicată în Monitorul Oficial. Ea urmează să fie transmisă şi către Parlament, pentru discutare, alături de listele cu cel puţin 100.000 de semnături. După ce vor fi îndeplinite formalităţile, iar iniţiativa este depusă la Parlament, ea va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru un aviz.
Iniţiativa legislativă cetăţenească este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ţinutului Secuiesc. O lege iniţiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlament.
Proiectul iniţiativei prevede că regiunea va fi condusă de un preşedinte, care o va reprezenta în relaţia cu statul, iar autorităţile regionale vor prelua atribuţiile actualelor autorităţi locale, inclusiv în domeniul fiscal, putând elabora propriile norme, cu singura condiţie de a respecta Constituţia.
Potrivit expunerii de motive, Ţinutul Secuiesc este o "regiune istorică cu un trecut aparte", care s-a bucurat de o largă autonomie, indiferent de statul din care făcea parte, inclusiv în timpul regimului comunist. Iniţiatorii susţin că propunerea lor se bazează pe principiul subsidiarităţii, ca una dintre "valorile de bază ale tuturor ţărilor Europei", care spune ca toate comunităţile locale să aibă un cuvânt de spus în privinţa treburilor care prezintă interes pentru ele.
Limba maghiară, cu statut oficial
Iniţiatorii critică întârzierile în procesul de regionalizare a ţării şi, de aceea, consideră "utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluţie şi pentru România". Ei invocă şi referendumul "neoficial" în care 99,8% din participanţi, respectiv peste 210.000 persoane, au votat pentru crearea unei regiuni administrative cu "prerogative sporite".
Ţinutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, cu drept de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor specifice. Teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş. Regiunea autonomă va fi împărţită în 8 "scaune", reprezentând teritorii tradiţionale secuieşti, fiecare cu o reşedinţă. În Ţinutul Secuiesc va fi instituită şi limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învăţământ, în cultură, în justiţie şi în administraţie.
Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea ca întreg şi este ales de către cetăţeni prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct, pe o perioadă de 4 ani. Legea instituie o limită de două mandate pentru preşedinţi.
Proiectul prevede că autorităţile locale vor putea păstra 90% din impozitul pe venit şi 80% din taxele colectate pe teritoriul regiunii. Iniţiativa mai arată că orice act al statului român trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi dintre membri se poate cere rediscutarea actelor în cauză.
Korodi: Să se discute foarte deschis despre protecţia minorităţilor
Liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a declarat, ieri, referitor la această iniţiativă, că este momentul să se discute „foarte deschis” despre instrumentele pe care le foloseşte România pentru protecţia minorităţilor, iar UDMR va decide în şedinţa grupurilor parlamentare dacă va susţine în Parlament acest proiect. „Noi nu am avut dezbateri, noi avem un proiect care a fost finalizat, care a fost mult dezbătut cu parteneri sociali şi parteneri politici şi acela încă nu este pe ordinea de zi. Cu privire la forma exactă, la textul acestei propuneri, o să ne poziţionăm când se va discuta în grupurile UDMR”, a conchis Attila Korodi.
Deputat USR: Nu susţinem proiectul
Uniunea Salvaţi România (USR) nu va susţine iniţiativa cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc, a declarat deputatul Cristian Seidler, care a subliniat că, pentru a ajunge la Parlament, proiectul va trebui să fie însoţit de o sută de mii de semnături. ”Susţinerea asta masivă văd că se manifestă prin zece persoane care au semnat această iniţiativă. Staţi să vedem dacă vom avea iniţiativa, pentru că, deocamdată, au semnat-o zece cetăţeni. Am înţeles că a primit avizul negativ al Consiliului Legislativ. Conform articolului 74 din Constituţie, dânşii trebuie să strângă o sută de mii de semnături de la cetăţeni care trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, de peste tot câte cinci mii de semnături, inclusiv din Bucureşti. Deci haideţi să vedem dacă aceste o sută de mii de semnături se vor strânge, ceea ce mă îndoiesc”, a declarat deputatul USR Cristian Seidler. El a mai spus că o iniţiativă care se loveşte de textul constituţional nu va avea susţinerea USR. ”Noi ne-am exprimat tot timpul şi în toate subiectele pentru respectarea legalităţii, ori legea principală a ţării este Constituţia. Dacă o iniţiativă porneşte prin a contrazice textul constituţional, poziţia noastră, de principiu, este evidentă şi anume împotrivă. Hârtia suportă orice. Toată lumea poate să aibă orice tip de iniţiativă atâta vrem cât este legală”, a adăugat Seidler.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
vrinceanu, acum 2639 zile, 6 ore, 34 minute, 44 secunde 
