Național

Care sunt efectele referendumului propus de Iohannis

Ziarul de Vrancea
24 ian 2017 550 vizualizări
Legislaţia romanească nu precizează dacă o consultare de tipul celei propuse de preşedinte are caracter decizional sau consultativ n în primul caz, voinţa populară s-ar transpune automat ca literă de lege n în cazul unui referendum consultativ, ca cel din 2009 privind numărul de parlamentari, este nevoie ca Parlamentul să coreleze cadrul legislativ n dar chiar şi în lipsa unei reacţii a legislativului, orice act normativ contrar votului de la referendum este lovit de neconstituţionalite

Rezultatele unui referendum consultativ, precum cel iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis pe tema justiţiei, au efecte obligatorii, iar voinţa populară nu poate fi ignorată, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale.
Ceea ce nici Constituţia, şi nici Legea 3/2000 privind referendumul, nu precizează este caracterul referendumului pe teme de interes naţional, respectiv decizional sau consultativ. Această distincţie, de altfel, nu se regăseşte în legislaţia românească, ea fiind însă implicită în cazul referendumurilor pentru modificarea Constituţiei şi a demiterii preşedintelui (referendumuri decizionale), şi în cazul referendumului pe subiecte de interes naţional (consultativ). Curtea Constituţională a explicat însă că voinţa poporului nu poate fi nesocotită, indiferent de tipul de referendum. Decizia aceasta a fost dată în 2012, după ce Curtea a respins iniţiativa USL privind instituirea uninominalului pur. În motivarea hotărârii, CCR a stabilit că orice lege electorală trebuie să plece de la rezultatele referendumului din 2009, în care românii au votat pentru un Parlament de maximum 300 de aleşi.  Cu acea ocazie, Curtea a apreciat că există o lacună legislativă, pentru "că efectele referendumului trebuie să fie expres prevăzute în Constituţie sau prin lege, fie că referendumul este consultativ, fie că este decizional". "Faptul că, în cazul referendumului consultativ, nu este stabilită o astfel de procedură ulterioară, nu se traduce într-o lipsă a efectelor acestui referendum. Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voinţa populară, exprimată cu o largă majoritate (...), să fie ignorată de reprezentanţii aleşi ai poporului", explicau atunci judecătorii.

Efect indirect, dar obligatoriu

Distincţia dintre referendumul decizional şi cel consultativ este evidenţiată de CCR prin faptul că cel din urmă produce efecte indirecte, nu ca cel privind modificarea Constituţiei, de exemplu, care are efect direct. Efectul indirect este explicat ca apărând în momentul în care rezultatul "necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral". Astfel, Curtea precizează că, după un referendum precum cel pe tema subiectelor de interes naţional, efectul este obligatoriu, însă punerea în aplicare nu intervine direct, ci indirect. În cazul legii electorale, CCR spunea că oricare altă soluţie legislativă care nu ţine cont de ce a decis poporul este neconstituţională, iar legea trebuie neapărat să fie modificată în acest sens. În eventualitatea unui vot împotriva OUG-urilor propuse de Guvernul Grindeanu, ele nu sunt respinse automat, însă dacă sunt promovate în continuare vor atrage o decizie de neconstituţionalitate.
Cu toate acestea, decizia alegătorilor din 2009 nu a fost transpusă în lege, iar, de 8 ani, efectele "indirecte" despre care vorbea Curtea nu s-au regăsit în deciziile legiuitorilor. Asta pentru că orice lege care nu respectă voinţa poporului şi care este contestată va fi respinsă de CCR, însă asta nu împiedică legi contrare voinţei de la referendum să fie adoptate şi să producă efecte în cazul în care nu sunt contestate. Astfel, poate fi argumentat că rezultatul de la referendumul pe care îl convoacă acum preşedintele Klaus Iohannis, în cazul în care va fi în sensul blocării OUG-urilor privind justiţia, va trebui respectat, iar orice lege care contravine rezultatelor trebuie modificată, însă acest lucru se va întâmpla doar în eventualitatea contestării lei la CCR, cu argumentul expres că nu respectă voinţa populară. Referendumul nu va avea, astfel, efect direct, ci indirect, însă va fi obligatoriu.
Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat ieri procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă. Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

Comisia de la Veneţia se mută o zi la Bucureşti

Iohannis va avea azi, la Strasbourg, o întâlnire cu preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). În cadrul acestei întâlniri, şeful statului va cere un "punct de vedere clar" cu privire la OUG-urile pe tema graţierii şi modificării legislaţiei penale, în condiţiile în care majoritatea parlamentară invocă decizii ale CEDO pentru a promova aceste acte.
Potrivit unor surse citate de news.ro, preşedintele va dori să obţină, prin consilierii săi, şi informaţii de la CEDO cu privire la decizia pilot de sancţionare a României în cazul condiţiilor din penitenciare.
Pe de altă parte, Consiliul Europei, alături de Comisia de la Veneţia, vor organiza, în luna aprilie, la Bucureşti, o conferinţă internaţională pe tema rolului opoziţiei şi al majorităţii într-o democraţie, ea urmând să fie deschisă sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis şi al secretarului general al forului european. Anunţul a fost făcut de preşedintele Iohannis, la finalul unei întrevederi avute cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, la Strasbourg. "Mi-am exprimat viziunea că este o nevoie, mai mult decât oricând, să fie susţinute la cel mai înalt nivel al politicii standardele şi valorile Consiliului Europei. De aceea, împreună cu secretarul general, vom deschide, sub un patronaj comun, pe 6 aprilie, la Bucureşti, o conferinţă internaţională, organizată alături şi de Comisia de la Veneţia, pe tema rolului majorităţii şi a opoziţiei într-o democraţie veritabilă", a spus preşedintele.
Iohannis a afirmat că tema conferinţei a fost propusă de oficialul Consiliului Europei, care a cerut Comisiei de la Veneţia să elaboreze un set de linii directoare pe tema statului de drept în Europa. Preşedintele a afirmat că rezultatele conferinţei de la Bucureşti vor fi "o piatră de hotar" pentru elaborarea acestor linii directoare.
Şeful statului a spus că a mai vorbit cu secretarul general al Consiliului Europei şi despre îngrijoririle cu privire la climatul politic din Europa, în special în ceea ce priveşte ameninţarea populismului, xenofobiei, extremismului, intoleranţei şi naţionalismului.

Ministrul Finanţelor, urecheat de Dragnea

Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a fost criticat dur de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi de premierul Sorin Grindeanu, în cursul discuţiilor de ieri pe tema proiectului de buget pe anul 2017, fiindu-i imputat faptul că nu a respectat prevederile din programul de guvernare al PSD, potrivit unor surse social-democrate. Liderii PSD nu exclud nici remanierea ministrului de Finanţe, însă acest lucru nu ar urma să se întâmpe în perioada imediat următoare.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost deranjat, la revenirea din SUA, de forma proiectului de buget pe care Ministerul de Finanţe a publicat-o şi a lansat-o în dezbatere. El i-a imputat ministrului de Finanţe că în proiectul de buget nu sunt cuprinse anumite măsuri promise de PSD, iar alocările unor ministere nu reflectă programul de guvernare al social-democraţilor.
Potrivit unor surse din partid, critici identice au venit şi din partea premierului Sorin Grindeanu.
Premierul Sorin Grindeanu a ajuns, ieri, la sediul PSD din Băneasa, unde se află şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, pentru a continua discuţiile cu miniştrii pe tema bugetului. Anterior sosirii la sediul PSD, cinci membri ai Cabinetului au discutat cu premierul şi cu şeful social-democraţilor, într-o secretomanie totală.
Proiectul de buget pe anul 2017, prezentat de Ministerul de Finanţe, estimează o creştere economică de 5,2%, revizuită în scădere faţă de programul de guvernare al PSD, care estima 5,5%, iar deficitul este prognozat la 2,9% din PIB de către Guvern, faţă de cele 2,7 procente promise de social-democraţi, în timp ce şi inflaţia este revizuită în creştere. Ministerul Educaţiei primeşte în 2017 mai puţini bani decât în 2016, deşi PSD promitea o creştere, ca şi în cazul Ministerului Apărării.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.