Național

Peste 4.500 de cazuri de abuz semnalate la Telefonul Copilului - Cele mai multe apeluri, în Vrancea

Ziarul de Vrancea
23 ian 2017 492 vizualizări
Molestarea fizică a fost cea mai sesizată formă de abuz anul trecut

Peste 4.500 de cazuri de abuz asupra copiilor au fost semnalate anul trecut la Telefonul Copilului, cu peste 45% mai multe faţă de 2015. Agresiunea fizică a fost forma de abuz în cele mai multe cazuri, fiind semnalate 1.877 de cazuri, cu 46,75% mai multe faţă de 2015. Numărul celor care au sunat la Telefonul Copilului a crescut anul trecut cu 33%, fiind înregistrate aproape 90.000 de apeluri.
Potrivit bilanţului Asociaţiei Telefonul Copilului, în 2016 au fost înregistrate, la 116111, 88.986 de apeluri, în creştere cu 33,71% faţă de 2015. Dintre acestea, 10.356 au reprezentat cazuri care au necesitat intervenţie şi monitorizare de lungă durată a specialiştilor.
Molestarea fizică a fost cea mai sesizată formă de abuz anul trecut, în 37,32% dintre cazuri, urmată de abuzul emoţional - 25,93% şi neglijarea - 24,11%, se mai arată în bilanţ.
Cele mai multe cazuri de abuz, respectiv 65,71%, au fost în familie, 17,39% s-au petrecut în familie extinsă, în asistenţă maternală sau în centrul de plasament, 11,05% în spaţiul public şi 5,85% în mediul şcolar.

Cele mai multe apeluri, în Vrancea

Părinţii au fost agresorii copiilor în 72,96% dintre cazuri, în 9,81% a fost un alt copil, dar au fost şi cazuri în care agresorul a fost o altă rudă sau un alt adult. Potrivit bilanţului, sesizările legate de bullying (insulte, jigniri, porecle, lovituri, intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social) au crescut cu 25,41% faţă de 2015, fiind înregistrate anul trecut 1.545 de cazuri. Aceste cazuri au fost prezente în special în şcoală sau în grădiniţă. Un alt copil a fost agresor în cele mai multe cazuri, dar şi profesorii sau un alt adult.
Cele mai multe probleme semnalate au fost legate de nevoia de exprimare a gândurilor, a temerilor şi a sentimentelor legate de familie (39,40%), probleme specifice adolescenţilor (32,88%), probleme în familie (19,29%) şi depresii şi tulburări de comportament (4,94%). Astfel, 72,85% dintre copii au cerut suport psiho-emoţional, iar 27,15% dintre părinţi sau alţi adulţi au solicitat consiliere psihologică pentru îmbunătăţirea relaţiei copil - părinţi.
Cele mai multe apeluri la Telefonul Copilului au fost de la băieţi, respectiv 40,05%. Alte 34,23% dintre apeluri au fost de la fete şi 25,72% de la părinţi sau alţi adulţi. Apelanţii provin, în principal, din familii nucleare (84,17%), dar şi din familii monoparentale (8,10%), familii extinse (5,03%), respectiv familii adoptatoare.
Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în Vrancea, Constanţa, Teleorman, Vaslui, Neamţ, Bucureşti (sector 5), Dâmboviţa, Ilfov, Dolj, Olt, iar cele mai puţine au fost sesizate în Covasna, Harghita, Sălaj, Tulcea, Bihor, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Mehedinţi şi Arad. Raportat la regiuni, cele mai multe sesizări au fost din Moldova (27,85%), urmată de Muntenia (21,32%), Bucureşti (11,58%), Transilvania (10,25%), Oltenia (10,11%), Dobrogea (6,60%) şi Banat (2,28%). În 12,77% dintre situaţiile înregistrate la 116 111, apelanţii nu au dorit să menţioneze mediul de provenienţă



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.