Național

Preşedintele a dat şah Guvernului, dar a rămas fără mutări

Ziarul de Vrancea
18 ian 2017 430 vizualizări
Iohannis a reuşit în ultima clipă să blocheze adoptarea “pe ascuns” a unor modificări controversate la legislaţia penală n proiectele de ordonanţă, care vor intra în dezbatere publică, dezincriminează o serie de fapte penale asociate corupţiei şi complică munca procurorilor

Preşedintele Klaus Iohannis i-a luat prin surprindere ieri dimineaţă pe membrii Guvernului. Şeful statului şi-a făcut apariţia neanunţat la şedinţa executivului, în care urma să fie adoptată o Ordonanţă de Urgenţă de dezincriminare a unor infracţiuni şi o Ordonanţă de graţiere a unor fapte penale. După ce premierul Sorin Grindeanu a susţinut o scurtă declaraţie şi a invitat apoi presa să părăseasca sala de şedinţă, Iohannis a intervenit, cerând ca jurnaliştii să mai rămână. "Cunoaşteţi povestea. Sunt doi elefanţI în încăpere care nu se văd: ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale. Evident că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni", a afirmat preşedintele. De precizat că ordinea de zi a şedinţei de guvern a fost transmisă presei de Guvern chiar în timp ce vorbea Iohannis, fiind secretă pană la acel moment. Preşedintele le-a cerut miniştrilor ca cele două proiecte de ordonanţă sa fie date spre consultare tuturor entităţilor prevăzute de lege (CSM, organizaţii profesionale) şi opiniei publice.
Aceasta a fost prima şedinţă de Guvern la care a venit Klaus Iohannis în timpul mandatului său.

Grindeanu, despre vizita lui Iohannis: Am aflat în momentul în care se apropia

Premierul Sorin Grindeanu a afirmat,la finalul şedinţei, că a aflat de la ”cei care asigură paza” că preşedintele Klaus Iohannis vine la Palatul Victoria. Grindeanu e spus că el nu a mers la Palatul Cotroceni ”neanunţat”. ”Am aflat în momentul în care se apropia de Guvern, într-un mod informal, de la cei care asigură paza. Aşa am fost informat. Este dreptul constituţional al preşedintelui de a veni şi de a prezida şedinţe de guvern”, a povestit premierul. Sorin Grindeanu a mai spus că nu exclude posibilitatea ca graţierea şi modificarea Codului Penal să fie făcute prin proiecte de lege, precizând că ordonanţa de urgenţă era ”viziunea” ministrului Justiţiei.
El a adăugat că nu a existat niciun fel de intenţie de a pune pe ordinea de zi cele două ordonanţe, dar documentele cu datate “18 ianuarie” îl contrazic.

Liviu Dragnea scapă de abuzul în serviciu

Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative, care au fost finalizate marţi, unul dintre ele vizând graţierea, nu şi aministia, a anunţat ministrul Justiţiei, Florin Iordache, la finalul şedinţei de Guvern prezidate de preşedintele Iohannis.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice. Potrivit unor jurişti consultaţi de hotnews.ro, prin această modificare scapă de ancheta penală şi de procese toţi primarii, şefii de consilii judeţene şi miniştrii în caz că prejudiciul din dosarele lor este sub 200 de mii lei. De pildă, Liviu Dragnea scapă de una din acuzaţiile din al doilea dosar, în care e trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu şi la fals intelectual. În acest dosar, prejudiciul este de “doar” o de mii de lei. Potrivit surselor citate, nu doar valoarea prejudiciului îi va scăpa pe mulţi, ci a doua condiţie, şi anume, plangerea prealabilă a părţii vătămate. Altfel spus, dacă instituţiile publice nu fac plangere în cauzele anchetate sau în curs de judecată, procesele se închid. Chiar şi în situaţiile în care prejudiciul cumulat rezultat dintr-un abuz în serviciu, avocaţii ar putea să spargă infracţiunea pe fiecare act material dintr-o licitaţie, astfel încat să scadă sub pragul de 200 de mii de lei.

Denunţătorul să se grăbească

În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Celălalt proiect de OUG promovat de Minister prevede graţierea integrală a pedepselor de până la 5 ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide şi a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, pentru o serie de infracţiuni. De asemenea, denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvarşirea faptei, arată o altă modificare a Codului de Procedură Penală. Potrivit specialiştilor consultaţi de hotnews.ro, această modificare va face aproape imposibilă descoperirea infracţiunilor de dare de mită, deoarece denunţătorii apar de regulă abia atunci cand cel vizat de o dare de mită nu mai este într-o poziţie de putere. Or, dacă nu vor mai beneficia de reducerea pedepsei, nu vor avea niciun interes să denunţe infracţiuni comise cu ani în urmă. Astfel, instituţia denunţătorului este golită de conţinut.
Modificarea pare inspirată dintr-o iniţiativă a Elenei Udrea, care în septembrie 2016 a depus un proiect de lege astfel încat denunţurile privind fapte de corupţie să nu poată fi făcute decat în termen de trei luni de la data comiterii faptei.

Procurorul general: Dezincriminare, “cu dedicaţie”

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat ieri că dacă s-ar face o dezincriminare a unor infracţiuni, s-ar vedea că aceasta este "cu dedicaţie”. El a mai spus că graţierea nu rezolvă problema criminalităţii, studiile arătând că majoritatea celor care au fost puşi în libertate, într-un timp foarte scurt au dat din nou de lucru organelor judiciare cu noi fapte. Lazăr a precizat că în toată lumea există problema supraaglomerării din penitenciare şi a dat ca exemplu Franţa, care are un grad de ocupare în penitenciare de 200%, "dar nu s-a repezit să pună în libertate infractorii”.
Întrebat dacă a discutat cu ministrul Justiţiei  şi cu CSM despre proiectele de Ordonanţă de urgenţă, Lazăr a spus: “Eu nu le-am văzut, Ministerul Public nu le-a primit”.
Un punct de vedere asemănător a venit şi din partea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea. Ea a declarat că cele două proiecte par să fie "cu dedicaţie". "Primul aspect pe care l-am discutat este dacă termenul care ni s-a pus la dispoziţie pentru formularea unui punct de vedere, 23 ianuarie care pare a fi o zi nelucrătoare, este suficient pentru a răspunde exigenţelor unei dezbateri publice largi, cu cei din lumea justiţiei", a spus Cristina Tarcea. Preşedintele instanţei supreme a adăugat că, în privinţa graţierii, trebuie văzut în ce măsură beneficiază infracţiunile cu un pericol social redus şi în ce măsură efectele acestui proiect nu ar fi acelea de a intimida lupta împotriva corupţiei.

Tăriceanu: Condamnaţii sunt, totuşi, oameni. Şi în antichitate funcţiona graţierea

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, că un act normativ referitor la graţiere este oportun, spunând că ”cei condamnaţi sunt şi ei oameni” şi au dreptul ”la propria imagine”, şi a dat exemple din trecut explicând că graţierea funcţiona şi în antichitate şi în comunism.
”Consider că până la urmă chiar şi cei care au fost condamnaţi şi sunt astăzi în închisori şi ispăşeşc o pedeapsă, până la urmă sunt totuşi oameni. Acestor oameni nu le putem încălca demnitatea. Cred că chiar cei care sunt condamnaţi au dreptul la propria demnitate şi la propria imagine”, a declarat Tăriceanu. Preşedintele Senatului a făcut apel la istorie, explicând că instituţia graţierii există încă din antichitate. ”Această instituţie a graţierii nu a inventat-o Guvernul actual sau actualul ministru de Justiţie. Graţierea funcţionează din vremuri străvechi. Să ştiţi că şi în antichitate funcţiona graţierea. Şi în perioada comunistă au existat momente în care s-au făcut graţieri, şi după 1990, în democraţia nouă din România”, a explicat Tăriceanu.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.