MOZAIC STIRI NATIONALE: Igor Dodon i-a retras cetăţenia moldovenească lui Traian Băsescu
Dodon a făcut anunţul pe pagina sa de Facebook, precizând că marţi a avut loc şedinţa Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic de pe lângă preşedintele Republicii Moldova, în care au fost examinate detaliat condiţiiile legale de acordare a cetăţeniei lui Traian Băsescu. Igor Dodon aminteşte că, înainte de a fi preşedinte, în calitate de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, a spus că cetăţenia i-a fost acordată ”în mod ilegal” fostului preşedinte al României. ”Traian Băsescu a îndemnat în repetate rânduri la lichidarea statalităţii Republicii Moldova prin anexare la România. Încă din perioada aflării sale în exerciţiul funcţiei de preşedinte al României, acesta a refuzat să recunoască statalitatea moldovenească şi existenţa poporului moldovenesc. Toate cele menţionate vin în gravă contradicţie cu prevederile legii supreme – Constituţia Republicii Moldova. Mai mult decât atât, în cadrul procedurii de acordare a cetăţeniei RM lui Băsescu, au fost ignorate numeroase avize din partea mai multor instituţii, inclusiv faptul existenţei urmăririi penale”, continuă preşedintele Republicii Moldova. Dodon spune că, prin retragerea cetăţeniei Republicii Moldova lui Traian Băsescu, repară încălcarea legii, comisă de fostul preşedinte.
Bonurile fiscale câştigătoare la extragerea specială sunt cele din 27 aprilie cu o valoare de 187 lei
Bonurile fiscale emise în data de 27 aprilie, cu o valoare de 187 lei, au fost desemnate câştigătoare la extragerea specială a Loteriei bonurilor fiscale de sâmbătă. La această extragere au participat bonurile fiscale emise între 17 aprilie şi 15 decembrie 2016. Fondul de premiere este de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată o a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare. Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câştigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei: ”Morala publică românească e fisurată grav şi cancerul ei se numeşte corupţie”
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a declarat, duminică, într-o emisiune la Digi 24, că Biserica nu se implică în politică, iar susţinerea definirii familiei în Constituţie drept uniunea dintre un bărbat şi o femeie nu este legată de politic. Referindu-se la scăderea încrederii românilor în biserică, Vasile Bănescu a afirmat că un ”adversar foarte insidios” al creştinismului este corectitudinea politică. “În legătură cu ateismul, creştinismul se confruntă din ce în ce mai mult cu o epocă al cărei spirit e pronunţat anticreştin şi progresiv anticreştin. În primul rând e vorba de un adversar foarte insidios al creştinismului. E vorba de ideologii. Între ele aş numi corectitudinea politică. Sunt şi alte cauze”, a precizat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Întrebat dacă una dintre aceste cauze nu este şi implicarea BOR în politică, Vasile Bănescu a spus că trebuie ”definită sintagma Biserica face politică”.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice în Bucureşti, Francisc Doboş, a precizat că scăderea încrederii populaţiei în biserică ţine de credibilitatea preoţilor în faţa enoriaşilor. ”De la început creştinismul a fost minoritar. Poate e nevoie de o reîntoarcere a bisericii la primele secole. Cum e să trăim în minoritate. Nu vorbim de biserică, ci de preoţi care au făcut pace cu cei care erau de serviciu în politică în acea vreme”, a spus Francisc Doboş.
Întrebat despre familiile monoparentale, Bănescu a spus: ”Sunt foarte multe familii destrămate în România, din cauza unei morale publice foarte fisurate. De aceea bisericile se îngrijorează, fiind martorele unui tablou plin de fisuri. Morala publică românească e fisurată grav şi cancerul ei se numeşte corupţie. E un paradox că un popor care se numeşte creştin suferă de o maladie precum corupţia generalizată. Biserica are o provocare în asta, în a se implica mai mult în vindecarea morală a acestui popor”.
