Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Conexiunile politice ale lui Secureanu: PSD, PNL, PC

Ziarul de Vrancea
1 dec 2016 324 vizualizări
Liderii PNL Vasile Blaga şi Alina Gorghiu au participat, în 3 martie 2016, la Râmnicu Vâlcea, la inaugurarea căminului de bătrâni privat al fostului manager de la Spitalul Malaxa, Florin Secureanu, iar firme ale apropiaţilor acestuia, precum şi firme apropiate tandemului Sorin Oprescu - Solomon Wiegler (PSD) aveau contracte cu unitatea medicală, scrie Gazeta Sporturilor.

Contactată de GSP, Alina Gorghiu a precizat: "Am primit o invitaţie prin PNL să mergem la inaugurare. A fost singura mea interacţiune cu acest Secureanu, în faţa a zeci de oameni”. Ea a avertizat şi că va da în judecată pe oricine spune că are "altă legătură cu acest om”.
Sursele Gazetei Sporturilor spun că Secureanu a avut legături în PSD, PNL şi PC şi că "oameni de încredere ai unor primari apăreau şi plecau din biroul lui Secureanu cu o cărămidă de bani". Aceleaşi surse vorbesc despre geanta cu bani pe care fostul manager o avea.
Căminul din Vîlcea al lui Secureanu s-a închis imediat după inaugurare, fără să fi funcţionat nici măcar o zi, însă factura de energie electrică de 800 de lei a fost achitată de Spitalul Malaxa, unitate de stat.
Odată cu suplimentarea fondurilor spitalelor în urma tragediei din Colectiv, Florin Secureanu a crescut şi cheltuielile, contractând lucrări cu firme ale apropiaţilor săi.
Un angajat al spitalului povesteşte şi că ”Sorin Oprescu a fost principalul susţinător al managerului Secureanu şi că omul de taină al lui Oprescu, Solomon Wigler, a fost plantat în Consiliul de Administraţie de la Malaxa”.

Romania investeşte în armată mai mult decat Ungaria şi Cehia la un loc

Cheltuielile pentru apărare ale României vor depăşi în premieră în acest an pragul de 3 miliarde dolari, mai mult decât bugetele cumulate pentru apărare ale Ungariei şi Cehiei şi peste sumele alocate în această privinţă de Grecia, arată publicaţia "Air and missile defence in Europe", realizată în noiembrie de trustul britanic Jane's Information Group.
Publicaţia analizează sistemele de rachete şi de apărare antirachetă din Europa şi ultimele dezvoltări de pe continent în această privinţă, în contextul unor tensiuni tot mai mari între statele NATO şi Rusia în ultimii doi ani. Trustul media Jane's Information Group, specializat în domeniul militar şi al serviciilor secrete, a trecut în revistă şi bugetele statelor de pe continent, în publicaţia ilustrată cu fotografii de la exerciţiul mixt româno-american Patriot Shock V, desfăşurat în perioada 1-12 noiembrie la poligonul Capul Midia.
În 2016, cele mai mari bugete pentru apărare din zona estică a continentului, fără a lua în calcul Rusia şi Turcia, au fost alocate de Polonia (9,2 miliarde dolari), România (3,08 miliarde dolari), Grecia (2,7 miliarde dolari), Ucraina (2,4 miliarde dolari), Cehia (1,8 miliarde dolari) şi Ungaria (1,1 miliarde dolari), restul statelor din zonă având bugete militare de sub 1 miliard de dolari.
Spre comparaţie, Rusia cheltuie în acest an în jur de 65 miliarde dolari pentru apărare, adică 5,4% din PIB, potrivit estimărilor internaţionale.
Bugetul iniţial al Ministerului Apărării pentru 2016 a fost stabilit la 11,2 miliarde lei (echivalent cu circa 2,8 miliarde dolari), însă acesta include de anul trecut şi cheltuielile cu pensiile speciale ale militarilor. Rectificările bugetare din august şi noiembrie au redus bugetul ministerului, însă Guvernul a majorat plafonul de credite de angajament cu 5 miliarde lei şi a ridicat limitele la achiziţiile pentru înzestrare.
2016 este primul an, după mai multe decenii, în care bugetul pentru apărare al României îl depăşeşte pe cel al Greciei, ţară care are, încă, un produs intern brut (PIB) mai mare decât cel al României.

Prună: Pentru cei ce comit fraude economice e mai descurajant să iei fructele infracţiunii

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat miercuri, la Adevărul Live, că este foarte scump să ţii pe cineva în penitenciar şi, deşi legea spune că o infracţiune se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate, sunt unele cazuri, cum ar fi infracţiunile economice, în care este mai descurajant pentru o persoană să îi iei fructele infracţiunii decât să o ţii în penitenciar.
"Pentru cineva care are prejudicii de sute de milioane de euro, toate teoriile economice ar spune că, într-un fel, este o investiţie foarte bună să stai un an, doi, trei, cinci ani în penitenciar, să scrii nişte cărţi, te porţi bine, munceşti, meditezi şi după aceea ieşi şi te bucuri de fructele infracţiunii. Noi vrem să luăm fructele infracţiunii şi, în măsura în care se poate, cu o justă măsură, să nu trimitem neapărat în penitenciar de la momentul unu, ci efectiv să luăm banii”, a spus Raluca Prună. Ministrul a precizat că atunci când o persoană fură de la societate, un caracter descurajant mai mare are dacă ştie că ceea ce riscă este să i se ia înapoi banii furaţi.
Raluca Prună a mai spus că există în Codul penal dispoziţii privind confiscarea extinsă, iar judecătorii, în timpul procesului penal, au la dispoziţie mijloace să se asigure că bunurile obţinute din infracţuni sunt indisponibilizate, chiar dacă acestea au ajuns ulterior în proprietatea unor persoane din familia infractorului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.