MOZAIC STIRI NATIONALE: Un român, găsit vinovat de implicare în furtul a cinci milioane de dolari din conturi bancare în SUA
Alin Cărăbuş este a 15-a persoană judecată în această schemă, una dintre „cele mai mari descoperite”, potrivit forţelor de ordine, ce a afectat mii de clienţi ai Citibank, TD Bank, Wells Fargo şi alte bănci, în perioada 2012-2013. El riscă până la 30 de ani de detenţie. Sentinţa va fi anunţată pe 23 februarie.
Robert Eduard Mate, în vârstă de 30 de ani, a fost găsit vinovat în acelaşi dosar în aprilie. Ambii au fost extrădaţi din Spania, unde încercaseră să se ascundă după ce forţele de ordine americane au destructurat reţeaua infracţională.
Cărăbuş şi Mate făceau parte dintr-un grup de români din Queens care au instalat dispozitive de clonare a cardurilor bancare la mai multe ATM-uri de pe Coasta de Est. Alţi doi bărbaţi au fost arestaţi în 2013 în acelaşi dosar şi condamnaţi anul trecut.
Este vorba de liderul grupării, Marius Vintilă, în vârstă de 34 de ani, tot din România, condamnat la 10 ani de închisoare, şi de adjunctul său, Bogdan Radu, condamnat la doi ani şi jumătate de detenţie şi la plata a 7,39 milioane de dolari despăgubiri. Poliţia mai caută un suspect în acest dosar, Ionuş Vasile Ciruba-Stana, a anunţat purtătorul de cuvânt al Parchetului, William Skaggs.
Poliţia a descoperit 80 de carduri false, 10.000 de dolari bani lichizi, precum şi o perucă, o pălărie şi ochelari de soare folosiţi de unul dintre suspecţi pentru a se deghiza.
Comisia de Etică de la UVT: Randuri similare cu alte surse în lucrarea Codruţei Kovesi
Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara a constatat că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, din cele 4.705 sesizate, sunt similare cu alte surse.
"În urma comparaţiei au fost excluse situaţiile în care s-a preluat identic din texte legislative şi rândurile identificate ca fiind similare cu lucrări publicate ulterior susţinerii tezei de doctorat analizate. În urma acestui demers, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT a constatat că 564 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate sunt similare cu alte surse. Având în vedere că teza de doctorat supusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri, găsite ca fiind similare, în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI, cu alte surse, reprezintă un grad de similaritate de 4,9%. În absenţa unui raport a unei comisii de specialitate, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT îşi asumă în acest moment gradul de similaritate verificat de membrii ei în raport cu sesizarea. Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT concluzionează că sesizarea este nefondată pentru 4.141 de rânduri din cele 4.705 sesizate şi parţial fondată pentru restul", se precizează într-un comunicat al UVT, citat de Agerpres. Potrivit sursei citate, Comisia a consultat toate documentele puse la dispoziţie de autorii sesizării şi de persoana vizată şi a urmat toate procedurile legale pentru a analiza sesizarea menţionată.
România este a doua ţară din Europa la consumul de antibiotice
România este a doua ţară din Europa în ceea ce priveşte consumul de antibiotice, zilnic aproximativ 600.000 de români urmând un astfel de tratament, a declarat, vineri, Gabriel Popescu, consilierul ministrului Sănătăţii. "Există o legătură directă între consumul de antibiotice şi rezistenţa bacteriană. Consumul de antibiotice cu cât este mai mare, cu atât creşte mai mult nivelul rezistenţei bacteriene la antibiotice. Anul acesta s-au întreprins mai mulţi paşi în direcţia limitării dimensiunilor acestor probleme. Datele pe care le comunică astăzi Centrul European de Control al Bolilor sunt însă date pentru 2015. În ceea ce priveşte rezultatele, suntem a doua ţară după Grecia în ceea ce priveşte consumul de antibiotice la 1.000 de locuitori. Un nivel zilnic de 3,3%, asta însemnând undeva peste 600.000 de locuitori ai României care în medie zilnic primesc tratament antibiotic. Este un nivel ridicat şi se reflectă şi în nivelul de rezistenţă bacteriană faţă de antibiotice", a explicat Gabriel Popescu.
El a susţinut că mai sunt "paşi de făcut" pentru limitarea transmiterii germenilor între un pacient şi altul în mediul spitalicesc. "Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că 40-50% dintre toate prescrierile de antibiotice sunt fie nejustificate, sunt eventual eronate. Ne propunem să introducem deja din anii de facultate noţiuni mai multe referitoare la utilizarea judicioasă a antibioticelor şi controlul infecţiilor în unităţile medicale şi apoi în anii de pregătire în rezidenţiat să existe un timp dedicat acestor activităţi. Informaţii sunt necesare şi ulterior şi acest lucru ar trebui să fie asigurat pentru medici pe parcursul carierei lor", a adăugat Gabriel Popescu.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
