Național

România, ţara europeană cu cei mai mulţi şpăgari

Ziarul de Vrancea
17 nov 2016 563 vizualizări
Aproape 30% dintre romani au recunoscut că au dat mită în anul 2015 n în majoritatea statelor UE, numărul celor care oferă şpăgi este de sub 5%

România este ţara membră UE cu cea mai mare proporţie din populaţie care dă mită, în timp ce aproximativ jumătate dintre români consideră corupţia una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţara lor, arată un sondaj realizat de organizaţia Transparency International.
Astfel 29% dintre familiile din România au declarat că au dat mită în ultimul an, în condiţiile în care, în majoritatea statelor din blocul comunitar, mai puţin de una din 20 de familii au recurs la această metodă. Faţă de nivelul înregistrat la sondajul din 2013, rata de dare de mită a crescut în ţara noastră. Alături de România, cele mai corupte ţări europene sunt Ungaria şi Lituania. La polul opus, ţările cu cele mai mici rate de date de mită sunt Belgia, Franţa, Germania şi Olanda.
Mai mult de jumătate dintre români cred că parlamentarii lor sunt foarte corupţi. Această proporţie creşte la peste trei sferturi (76%) în Republica Moldova şi scade la numai 6% în Germania. 
De asemenea, 49% dintre români consideră corupţia una dintre cele mai mari trei probleme cu care se confruntă ţara. În plus, 42% dintre ei spun că Guvernul nu se descurcă bine în lupta împotriva acestui flagel. De aceeaşi părere sunt 86% dintre ucraineni, însă numai 28% dintre elveţieni şi suedezi.
La nivel mondial, 53% dintre oameni consider că guvernele lor nu fac treabă bună în lupta împotriva corupţiei în sectorul public. De asemenea, unul din trei oameni cred că parlamentarii şi oficialii guvernamentali sunt cei mai corupţi. Mai mult, trei din cinci persoane intervievate sunt se părere că persoanele bogate au o influenţă prea mare asupra deciziilor Guvernului.

Omenii se tem să denunţe corupţia

Una din şase familii a dat mită în ultimul an, dar numai una din cinci persoane care au dat mită au sesizat autorităţile. Oamenii sunt descurajaţi şi de faptul că doi din cinci oameni care denunţă corupţia au de suferit, în timp ce 30% din populaţie se teme că va avea de suferit dacă se pronunţă împotriva acestui flagel.
Europa s-a confruntat în ultimii ani cu o creştere a popularităţii mişcărilor populiste şi naţionaliste – din Spania, în Marea Britanie şi Turcia, scrie Trasparency International. Cauzele acestui fenomen sunt multiple şi complexe, dar una dintre cele mai importante este faptul că populaţia crede că instituţiile democratice tradiţionale - guvernele, partidele politice – nu reuşesc să îşi îndeplinească promisiunile şi nu sunt de încredere, explică ONG-ul, precizând că fenomenul corupţiei este unul dintre factorii care stau la baza acestei percepţii.
În România, studiul a fost realizat în perioada 2 februarie 2016-1 aprilie 2016, pe un eşantion de 1.512 persoane.
Barometrul Global al Corupţiei este un sondaj de opinie ce masoară percepţia publicului larg asupra corupţiei şi experienţele oamenilor legate de acest fenomen. Barometrul colectează opiniile publicului asupra celor mai corupte elemente ale sectorului public, asupra acelor aspecte ale vieţii (viaţa de famile, mediul de afaceri sau cel politic) cel mai afectate de coruptie, precum şi asupra acţiunilor întreprinse de guverne pentru a lupta împotriva corupţiei



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.