Național

Vaccinarea - un fenomen controversat al zilelor noastre

Vaccinarea reprezintă în zilele noastre un subiect destul de controversat, în condiţiile în care pe reţelele de socializare şi nu numai, cei care sunt împotriva vaccinării devin din ce în ce mai vocali u lumea medicală nu a ieşit cu argumente ferme pentru a contracara atacul celor care refuză din diverse motive vaccinare u o informare pertinentă este necesară pentru ca cei care decid să renunţe la vaccin să fie conştienţi de riscurile la care se expun pe ei şi pe cei din jur prin această decizie

O simplă căutare pe google şi rezultatele vorbesc de la sine: există mult mai multe site-uri anti-vaccinare decat cele care susţin cu informaţii pertinente vaccinarea. Pentru că, deşi criticile aduse vaccinării sunt adesea la îndemana oricui are acces la internet, prea puţine voci s-au ridicat din lumea medicală să susţină vaccinarea şi să vorbească despre importanţa acesteia. Tema a fost abordată miercuri seară la Focşani, în cadrul unei întalniri organizată de consilierul local PNL, Ana Maria Dimitriu, întalnire care s-a adresat femeilor liberale şi al cărei invitat a fost medicul specialist epidemiolog Diana Stoica. Aceasta a vorbit celor prezenţi în sală despre importanţa vaccinării, despre riscurile la care se supun cei care nu se vaccinează şi la care îi supun fără să îşi dea seama şi mai ales fără să îşi asume consecinţele, pe cei din jurul lor. Medicul Diana Stoică a scos în evidenţă faptul că, deşi decizia de a refuza vaccinarea trebuie luată în cunoştinţă de cauză, există prea puţină preocupare pentru o eventuală campanie de informare corectă în ceea ce priveşte vaccinarea. „Cei care sunt împotriva vaccinării nu cunosc riscurile la care se expun pe ei şi pe ceilalţi atunci cand refuză vaccinarea”, a atenţionat medicul epidemiolog. In condiţiile în care reţelele de socializare sunt la îndemana oricui, orice personaj carismatic care vorbeşte, de cele mai multe ori fără a avea cunoştinţele necesare, poate avea un impact devastator asupra comunităţii. „Lumea medicală nu a fost destul de vocală împotriva celor care s-au raliat împotriva vaccinării. Cand au apărut tot felul de persoane neavizate să vorbească despre vaccin, noi, medicii, nu am ieşit să ne spunem  punctul de vedere”, a spus dr. Diana Stoica, care a subliniat că scopul vaccinului nu este acela de a vindeca, ci de a preveni bolile sau complicaţiile bolilor care de multe ori pot fi foarte severe, chiar fatale.

De ce să ne imunizăm?

Vaccinurile protejează corpul împotriva unor infecţii grave, care pun viaţa în pericol, dar sunt părinţi care aleg să nu-şi vaccineze copiii cu niciunul din vaccinurile recomandate, de cele mai multe ori din neîncrederea în efectele reale ale acestor seruri şi ca urmare a zvonisticii. Alegerea de a nu  imuniza copilul este comparabilă cu ruleta rusească. Bolile continuă să existe. Alte ţări din lume au un sistem de imunizare mai slab, iar germenii pot veni de oriunde. De exemplu, în cazul ultimei epidemii de rujeolă din Romania care a produs printre altele şi trei decese la copii de pană un an, tulpina virusului care a cauzat îmbolnăvirea nu este locală, ci a ajuns la noi pe diverse filiere din ţări precum Italia sau Germania. Unde, de asemenea, e foarte probabil să fi ajuns odată cu migraţia masivă a populaţiilor arabe a căror schemă de imunizare nu se cunoaşte cu exactitate. A lăsa copilul neimunizat înseamnă a-ţi expune copilul şi familia riscului de îmbolnăvire. Este la fel de adevărat că de-a lungul timpului s-au înregistrat evenimente nedorite în urma vaccinării precum boli neurologice, deficit de concentrare, diabet, reacţii alergice şi boli autoimune. La fel ca şi în cazul medicamentelor, şi în cazul vaccinurilor există posibilitatea unor reacţii adverse. În acelaşi timp însă, prin vaccinare au fost salvate milioane de vieţi şi s-a reuşit eradicarea unor maladii care au provocat în trecut moartea a milioane de oameni. Există multe vaccinuri care nu oferă protecţie 100%, însă reduc riscul de a face o infecţie. Chiar şi aşa, ele nu reduc riscul de îmbolnăvire la zero. Uneori, chiar o persoană care s-a vaccinat poate face o infecţie pe care vaccinul trebuia să o prevină. Însă vaccinurile folosite azi nu provoacă boala pe care trebuie să o prevină.

Schema obligatorie de vaccinare

Direcţia de Sănătate Publică, cât şi Ministerul Sănătăţii recomandă o schemă de vaccinare care să protejeze organismul împotriva unor afecţiuni grave, ce pot apărea pe parcursul vieţii. Imunizarea începe de la naştere cu inocularea vaccinului BCG (împotriva tuberculozei) şi a hepatitei B. Imunizarea continuă la 2 luni, 4 luni, 6 luni şi 1 an prin administrarea vaccinului împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hemofilusului, poliomelitei şi hepatitei B. La 1 an în schemă este trecută imunizarea împotriva rujeolei, rubeolei şi oreonului. Schema de imunizare poate fi completată cu vaccinuri suplimentare împotriva rotavirusului, pneumococului, virusului varicelei şi meningitei. Şi tot în Programul Naţional de Imunizare sunt incluse şi vaccinurile care vor fi administrate în timpul campaniilor şcolare. Clasa 0 – vaccinare împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive şi poliomelitei. Clasa I – vaccinare împotriva rujeolei, rubeolei şi oreonului. Şi la 14 ani - vaccinuri împotriva difteriei şi tetanosului. Prin refuzul inoculărilor obligatorii copiii vor fi supuşi riscului de îmbolnăvire cu afecţiuni grave care pot pune în pericol viaţa acestora. De aceea, este bine ca înainte de a lua decizii care pot afecta întregi generaţii viitoare fără însă ca acest lucru să poată fi decis de cei asupra cărora se vor răsfrange consecinţele, părinţii să fie informaţi asupra riscurilor nevaccinării copiilor. (Dana LEPĂDATU)
   

---