Procurorii studiază la Senat stenogramele din dosarul Revoluţiei
Ioan Chelaru a afirmat că ”săptămana trecută procurorul şef şi cu unul dintre adjuncţi au venit la Parlament, au solicitat să vadă documentaţia pe care o solicită şi locul unde pot să o studieze”. ”Au discutat cu secretarul general al Senatului şi cred că au şi început studiul pe dosarul Revoluţiei”, a spus Chelaru şi a adăugat că nu poate da mai multe amănunte despre acest lucru. El a menţionat că s-a pus la dispoziţia Parchetului toată documentaţia, care este extrem de mare, cu privire la dosarul Revoluţiei.”Cred că sunt vreo şase sau opt metri liniari sau pătraţi de dosare. Este foarte multă documentaţie. Multă are un regim special, de documente cu caracter secret şi atunci nu le-am putut preda, aşa cum s-a solicitat iniţial. Parchetul a decis să vină cu cei care fac urmărire penală să studieze şi, unde este nevoie, să solicite procedura de desecretizare”, a mai explicat Chelaru.În luna martie, procurorul general interimar, Bogdan Licu, a cerut Biroului Permanent al Senatului să-i pună la dispoziţie stenogramele audierilor făcute în cele două comisii senatoriale care s-au ocupat de cercetarea Revoluţiei din 1989. Biroul Permanent a decis, atunci, că aceste documente, fiind clasificate, nu pot fi consultate de către procurori decat la Palatul Parlamentului. Mai multe documente din dosarul Revoluţiei trebuie declasificate, a anunţat, luni dimineaţă, procurorul general al Romaniei, Augustin Lazăr. Întrebat dacă va cere declasificarea unor documente despre care s-a vorbit în ordonanţa de redeschidere a dosarului Revoluţiei, Augustin Lazăr a declarat: "Evident, toate documentele care pot să aducă o contribuţie, toate documentele care au o contribuţie pentru a clarifica situaţia de fapt la Revoluţie trebuie declasificate". Parchetul instanţei supreme a anunţat, săptămana trecută, că în dosarul Revoluţiei a extins urmărirea penală, in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din Romania. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.
