MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Oficiali americani: România va accepta de zece ori mai mulţi refugiaţi decât în anul 2015
Anunţul vine în condiţiile în care preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat marţi că 50 de state ale lumii şi-au luat angajamentul să dubleze, până la sfârşitul anului, numărul de refugiaţi primiţi, ajungând în total la 360.000. Între timp, reprezentanţii Naţiunilor Unite susţin că până la 21 de milioane de migranţi din înreaga lume şi-au părăsit locuinţele din cauza ciocnirilor sângeroase şi a persecuţiei. Până la nouă milioane de persoane şi-au pierdut locuinţele doar din cauza lungului război sirian, care a forţat patru milioane de migranţi să se îndrepte spre statele vecine.
Statele Unite au fost de acord să primească până la 110.000 de refugiaţi în anul fiscal 2017 - care va începe de la 1 octombrie - faţă de cei 85.000 de migranţi relocaţi pe teritoriul american în ultimul an.
Peste 360 de cereri de azil au fost înregistrate în România în primele cinci luni ale acestui an, cei mai mulţi solicitanţi provenind din Siria, Irak şi Pakistan. De asemenea, în baza angajamentelor asumate de România la nivel european, au fost transferate în ţara noastră 35 de migranţi - şase din Italia şi 29 din Grecia.
În România există şase centre de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil, la Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, şomcuta Mare, Giurgiu şi Bucureşti.
Ministrul de Justiţie le bate obrazul magistraţilor
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, le transmite magistraţilor că şi-ar fi dorit ca în Memorandumul privind justiţia "să se fi vorbit transparent" despre "chiriile sine die", de 600 de euro lunar, de exemplu, de care beneficiază toată magistratura, inclusiv grefierii şi magistraţii pensionari. "Câteva cuvinte despre protestele în magistratură. Nu e limba <> cea în care scriu, ci a responsabilităţii, plus a bunului simţ (common sense) şi a unei expertize în materie pe care nu o împart cu niciun politician vocal de azi. Memorandumul este in genere o repetiţie a unor probleme recurente. De 20 ani încoace: în 2000 eram aproape singură când mă ocupam de subiect. Mă bucur că acum avem un număr oarecum decent de magistraţi tăcuţi atunci... Vremuri grele până în 2004, nu pentru orice...Salarii nedemne azi? Poate că da. Dacă ne raportam în mod absolut la state membre de top. Irlanda e exemplul preferat. Discutabile salarii sub aspectul raportării la medici, profesori sau cele mai multe funcţii de top din aparatul administrativ central. De aproximativ 1 la 6, alături de Bielorusia şi Rusia (apud CEDO). În Irlanda suntem la 1 la 2", a scris Raluca Prună, ieri, pe pagina sa de Facebook.
Ea spune că şi-ar fi dorit să se fi vorbit transparent în Memorandum despre venituri salariale care includ pentru toată magistratura şi grefieri chirii de 600 de euro lunar în Bucureşti, de exemplu, chiar şi pentru magistraţi pensionari acum trecuţi in avocatură sau despre pensii de 1 miliard de lei vechi pe lună, "pe o scăpare a legii" sau despre diurna de 2% pe zi pentru toţi cei detaşaţi din altă localitate (inclusiv membrii CSM). "Toate acestea sunt posibile pe temeiul forţării unor legi neriguros redactate. Care nu sunt impecabile, recunosc. Vezi toate guvernele până la acesta. Aş mai fi visat ca memorandumul să vorbească despre efectele discreţionare ale legii penale - imunităţi şi ridicarea lor diferită în cazuri similare, pe limba celor necomplicaţi", scrie Ministrul Justiţiei.
Magistraţii mai multor instanţe şi parchete au demarat un ”protest public” care constă fie în soluţionarea doar a cauzelor urgente, fie în purtarea de banderole albe pe braţ de către judecători. Protestul s-a declanşat la sfârşitul lunii august, de la o ordonanţă a Guvernului care a decis majorarea salariilor personalului medical şi din sistemul de învăţământ. Dintr-o eroare, textul ordonanţei vorbeşte de ”personalul plătit din fonduri publice”. Deşi ordonanţa viza salariile mici din sănătate şi din învăţământ, magistraţii au speculat sintagma din ordonanţă şi au cerut 18 la sută în plus la salariu pe motiv că şi ei sunt plătiţi din fonduri publice. Guvernul a retras ulterior ordonanţa şi a modificat-o astfel încât să beneficieze de creşterea salariilor doar medicii şi profesorii.
Iohannis despre dosarele Revoluţiei şi Mineriadei: "O restanţă majoră a Justiţiei"
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, ieri, o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie 1989, în cadrul căreia a afirmat că dosarul Revoluţiei şi cel al Mineriadei sunt o "restanţă majoră a Justiţiei" şi vrea soluţionarea lor rapidă. Iohannis şi-a exprimat încrederea că Procurorul General va urma întocmai programul la care s-a angajat la începutul mandatului în fruntea Ministerului Public: realizarea unor anchete efective în Dosarele Revoluţiei şi Mineriadei şi finalizarea investigaţiilor în sensul identificării persoanelor responsabile, inclusiv a decidenţilor politici.
Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane. În privinţa dosarului Mineriadei, a fost deja începută urmărirea penală, din octombrie 2015, pe numele mai multor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii. Anchetatorii susţin că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu, Corneliu Diamandescu şi alţii au decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii.
Ghinea spune că discută cu USR pentru a intra în politică
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a afirmat, ieri, la RFI, că se află în discuţii cu USR pentru a intra în această formaţiune, pentru că este un partid cu oameni curaţi, care "în mod remarcabil" a lăudat Guvernul, şi a confirmat că şi alţi membri ai Cabinetului poartă discuţii asemănătoare cu Nicuşor Dan. Ghinea a spus că va lua o decizie în următoarele două sau trei săptămâni, urmând să părăsească Guvernul dacă se decide să facă pasul spre politică. "Suntem rupţi în faţa perspectivei, pentru că orice fel de deal politic presupune o retragere de la guvernare. Oscilăm între a folosi cele două-trei luni pentru a finaliza nişte proiecte sau a face acest pas, care ar putea să asigure supravieţuirea mai mare a întregului proiect", a spus el. Ghinea a precizat că a intrat în negocieri cu USR pentru că este un partid cu oameni curaţi, care au lăudat Guvernul din care face parte.
Ministrul Fondurilor Europene s-a arătat "iritat" de informaţiile potrivit cărora ar discuta şi cu PNL şi le-a infirmat, ironizând sondajul realizat de PNL Bucureşti în care au fost incluşi şi miniştrii lui Dacian Cioloş.
Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a spus, marţi, că există discuţii cu "cinci, şase” membri ai actualului executiv despre o eventuală candidatură a acestora din partea Uniunii.
Cioloş şi Trudeau au discutat despre ridicarea vizelor
Premierii Dacian Cioloş şi Justin Trudeau au avut, la New York, o întrevedere în cadrul căreia au discutat despre liberalizarea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Canada, cei doi prim-miniştri apreciind că există perspective bune pentru ca vizele să fie ridicate într-un viitor cât mai apropiat. Totodată, Cioloş şi Trudeau au discutat despre contribuţia Canadei la operaţionalizarea deciziilor luate la summitul NATO de la Varşovia privind întărirea flancului estic al Alianţei, cu precădere la Marea Neagră. Dragoş Tudorache, şeful Cancelariei premierului, s-a întâlnit, în 12 iulie, la Bruxelles cu ministrul canadian pentru Migraţie, Refugiaţi şi Cetăţenie, John McCallum şi cu comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitris Avramopoulos, pe subiectul ridicării vizelor de Canada pentru români, Tudorache afirmând că menţinerea vizelor ar goli de sens liberalizarea schimbului de bunuri şi servicii între UE şi Canada.
La jumătatea lunii iunie, în cursul vizitei pe care a făcut-o la Ottawa, premierul Dacian Cioloş i-a înmânat premierului canadian Justin Trudeau o scrisoare comună a şefilor guvernelor român şi bulgar care susţin nevoia de reciprocitate în privinţa vizelor.
Cărtărescu îl acuză pe Iohannis de "sexism"
Scriitorul Mircea Cărtarescu găseşte "revoltător" faptul că 23 dintre cei 24 de membri ai nou înfiinţatei Comisii prezidenţiale pentru elaborarea unui nou proiect de ţară sunt bărbaţi. "Ce fel de ţară vrei să proiectezi cand pleci de la început cu sexismu-ăsta mizerabil, care te-arată limpede cine eşti?", a scris, ieri, Cărtărescu pe Facebook.
În urmă cu o zi, purtătoarea de cuvant a Administraţiei Prezidenţiale, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat înfiinţarea unei noi Comisii, care are ca sarcină elaborarea unui nou proiect de ţară. Din aceasta comisie fac parte cate doi reprezentanţi de la fiecare partid parlamentar, un reprezentant al guvernului şi zece personalităţi şi va fi condusă de consilierii prezidenţiali Leonard Orban şi Cosmin Marinescu. Singura femeie membră a noii comisii este Gabriela Drăgan, profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucureşti, director general al Institutului European din Romania.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
