Şeful Poliţiei Mizil a pretins favoruri sexuale din partea persoanelor exploatate de proxeneţi
Rotaru a fost reţinut ieri dimineaţă, după aproximativ şapte ore de audieri, fiind acuzat, între altele, de trafic de minori, trafic de persoane, viol, favorizarea făptuitorului şi folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual. ”În cauză există suspiciunea rezonabilă că începând cu luna decembrie 2015 şi până în prezent inculpaţii Baicu Eduard-Florian, Călin Leontin-Florian, Chirbea Cornelia şi suspecţii C. N. F., R. M.-M. şi C. S. au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat având ca scop săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori şi trafic de persoane, constând în recrutarea, transportarea şi adăpostirea în scopul exploatării sexuale, de cele mai multe ori prin exercitarea de acte de violenţă”, arată DIICOT.
Procurorii susţin că suspecţii ”au constrâns persoanele vătămate”, pe care le recrutau în special din judeţele Prahova şi Buzău, să întreţină zilnic ”acte sexuale la stradă” cu diverse persoane care treceau prin zonă.
Anchetatorii spun că şeful Poliţiei Mizil i-a favorizat ”pe membrii grupului infracţional prin lipsa acţiunii conferite de atribuţiile de serviciu şi nesesizarea organelor competente atunci când faptele săvârşite erau de competenţa altor organe judiciare ajutându-i astfel pe aceştia să scape de tragerea la răspundere penală”. Totodată, şeful Poliţiei Mizil este suspectat că le-a cerut favoruri sexuale tinerelor exploatate, promiţându-le în schimb că plângerile depuse de ele vor fi anchetate.
Cristina Tarcea, propunerea CSM pentru şefia instanţei supreme
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, între membrii căreia se află şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a votat în unanimitate ca judecătoarea Iulia Cristina Tarcea să fie propusă preşedintelui României ca viitor preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. "Ca vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), am făcut echipă bună cu fostul preşedinte şi am avut o relaţie excelentă cu celălalt vicepreşedinte. Am avut o bună relaţie cu preşedinţii de secţii şi am reuşit să creez o bună relaţie între preşedinţii secţiilor şi chiar şi între secţii", a spus Cristina Tarcea în faţa Secţiei pentru judecători a CSM. Ea a explicat că nu este uşor să conduci o instanţă fără sprijinul colegilor.
"Din anul 1990 am trecut în magistratură la Judecătoria Sectorului 3. Din 1996 până în 2004 am lucrat în Ministerul Justiţiei. A fost o experienţă pe care nu o regret deloc. Este deosebit de importantă comunicarea cu tot personalul instanţei. Dacă nu ai sprijinul colegilor nu este uşor". Tarcea a mai spus că instanţa supremă a avut "probleme serioase", ar multe dintre ele au avut "rezolvări spectaculoase" între anii 2013 şi 2016. "Secţia penală funcţiona cu jumătate din numărul de judecători alocat în 2011. Foarte multe probleme au fost rezolvate. Rezolvări spectaculoase au fost între anii 2013-2016", a declarat Cristina Tarcea. Ea a fost unicul candidat pentru funcţia de preşedinte al ICCJ, ocupand în prezent, funcţia de vicepreşedinte al acestei instituţii.
Tarcea are 54 de ani şi a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1985. Între 1985 şi 1990 a fost avocat în baroul Ialomiţa. Din 1990 a devenit magistrat la Judecătoria Sector 3, Bucureşti.
Între 1999 şi 2002 a fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Integrare Europeană şi Drepturile Omului din cadrul Ministerul Justiţiei.
Între 2002 şi 2004 a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei sub mandatul ministrului Rodicăi Stănoiu. Din 2004 este judecător la instanţa supremă, Secţia Civilă şi Proprietate Intelectuală.
Conform ultimei declaraţii de avere, judecătoarea Tarcea deţine un apartament în suprafaţă de 68 de metri pătraţi în Bucureşti, un autoturism Dacia Nova, 177.000 de lei în conturi bancare, a încasat, în anul fiscal 2015, salarii de 247.492 de lei reprezentând indemnizaţia de judecător, plus “drepturi salariale restante”.
Cioloş: Am zburat de multe ori la Economy. De ce nu putem accepta normalitatea?
Premierul Dacian Cioloş spune că a zburat de multe ori la clasa Economy, că nu se simte confortabil cu toată discuţia din jurul acestui subiect, care nu face parte din campania sa de PR şi că normalitatea ar trebui acceptată ca normalitate, fără speculaţii. ”Eu folosesc clasa Economy încă de când lucram la Comisia Europeană. De când sunt premier am zburat de multe ori cu Economy. Dar acum cu fotografia asta (de care eu nu am ştiut înainte să o văd în presă), lumea are impresia că e campania mea de PR. De ce nu putem accepta normalitatea ca normalitate fără atâtea speculaţii?”, a comentat Dacian Cioloş pe pagina de Facebook a Vice Romania, care postase o opinie despre campania de imagine a Guvernului Cioloş, inclusiv referitoare la fotografia în care premierul apare în avion la clasa Economy.
TVR a relatat că premierul Dacian Cioloş a călătorit duminică până în Germania, pentru o vizită oficială, cu clasa Economic a unei curse aeriene de linie TAROM. Conform sursei citate, când a urcat în avion, Dacian Cioloş a fost invitat de o stewardesă să ia loc la Business Class, dar acesta a refuzat şi a spus că va sta acolo unde i-a fost alocat loc. Întreaga delegaţie oficială, în jur de 8 persoane, a călătorit cu clasa Economic.
TVR a publicat şi o fotografie cu premierul în avion la clasa Economic.
Voiculescu îi roagă pe deputaţi să nu modifice Legea antifumat
Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat, ieri, la conferinţa ”2035 - Prima generaţie fără tutun a României”, organizată la Palatul Cotroceni, că face un apel către deputaţi să modifice prevederile Legii antifumat aşa cum au fost adoptate în Senat, la propunerea comisiei de sănătate, şi potrivit cărora se permite din nou fumatul în spaţiile publice închise. ”Mă simt obligat, în calitate de ministru al Sănătăţii, să fac un apel către Camera Deputaţilor, care este cameră decizională în problema schimbării prevederilor legii care interzice fumatul în spaţii publice. Comisia de sănătate din Senat, repet, Comisia de sănătate din Senat a propus amendamente care permit în realitate să se fumeze în orice spaţiu închis, singura condiţie este ca respectivul spaţiu să fie inscripţionat, nu dedicat. Special trebuie să fie doar inscripţionat cu destinaţia pentru fumat. Acesta este un atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal de deservire, copii sau adulţi”. ”Relaxarea acestei legi nu are cum să producă efecte pozitive din perspectiva sănătăţii publice. Legea se bucură de susţinerea majorităţii populaţiei din România, experienţa ţărilor europene, unde această măsură a fost introdusă arată că efectele economice nu sunt deloc insurmontabile şi că efectele asupra sănătăţii publice sunt incomparabil mai mari”, a arătat el. Vlad Voiculescu a menţionat că nu este nicidecum adevărat că am avea cea mai dură legislaţie antifumat, dar ”este adevărat că avem mare nevoie de acest cumul de măsuri, de restricţii fireşti şi de sprijin din partea statului şi din partea societăţii”.
Fumatul va fi permis în spaţiile închise special amenajate, spaţiul public închis fiind redefinit ca "spaţiu încadrat de jur împrejur de pereţi", potrivit unui proiect de lege adoptat în iunie de Senat, care modifică prevederile Legii antifumat. De asemenea, fumatul va fi permis şi în spitalele de psihiatrie, după ce managerii mai multor unităţi au reclamat că pacienţii devin agresivi atunci când nu pot fuma.
Porţii aproape duble de mancare pentru deţinuţi?
Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) propune majorarea normei de hrană pentru deţinuţi de la 3,6 lei pe zi la 5 lei, a anunţat, ieri, directorul ANP, Marius Vulpe. El a spus că supraaglomerarea rămâne principala problemă a sistemului penitenciar din România, arătând că ANP a propus mai multe proiecte, inclusiv privind reintegrarea socială a deţinuţilor şi majorarea normei de hrană. "Ne dorim, de asemenea, să creştem valoarea normei de hrană, pentru că şi acolo avem o problemă de ani de zile. Ne dorim să creştem acea sumă de 3,60 lei. Am propus un ordin de ministru, e la minister şi, în funcţie de detalii, va fi aprobat", a spus Marius Vulpe. Întrebat dacă suma de 5 lei este suficientă, Vulpe a răspuns: "Nu contează ce cred eu, e o creştere şi, dacă bugetul îşi va permite mai mult, vor fi creşteri spre îmbunătăţirea şi acestei direcţii".
