MOZAIC STIRI NATIONALE: Ministrul Muncii: Noua indemnizaţie pentru mame crează dezechilibre
Un procent de numai 0,17 la sută din totalul celor 142.990 beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului (ICC), adică 242 persoane, consumă o treime din bugetul alocat, existând chiar cuantumuri care ajung la echivalentul în lei a 35.000 euro, arată Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).
După numai o lună de aplicare a măsurii adoptate în prima parte a anului de către Parlament - prin care cuantumul ICC a fost majorat la 85 la sută din media veniturilor nete realizate în ultimul an înainte de naşterea copilului, adopţia, încredinţarea în vederea adopţiei, luarea în plasament sau în tutelă - se înregistrează deja un dezechilibru în distribuirea echitabilă a resurselor bugetare alocate pentru plata ICC, iar această situaţie trebuie dezbătută public în următoarea perioadă, spun reprezentanţii MMFPSPV.
În topul indemnizaţiilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului, la nivel naţional, conduce o persoană din judeţul Sibiu, care primeşte lunar 159.084 de lei (circa 35.000 de euro). Ea a realizat venituri ca membru asociat sau persoană autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit Ministerului Muncii.
Locul doi al topului realizat de MMFPSPV este ocupat de o persoană din Bucureşti care încasează lunar 94.168 de lei, în timp ce pe locul trei se află o persoană din Constanţa, care primeşte o indemnizaţie lunară de 74.693 de lei. Pe ultimele trei locuri ale topului se află o persoană din Bacău care primeşte 38.936 de lei după ce a realizat venituri pe bază de contract de muncă/raport de serviciu, o persoană din Timiş, care încasează lunar 38.506 de lei, ea realizând venituri atât pe bază de contract de muncă/raport de serviciu, cât şi din profesii liberale şi o persoană din Hunedoara, care primeşte 37.171, ea realizând în ultimele 12 luni venituri ca membru asociat sau persoană autorizată să desfăşoare o activitate independentă.
Începând cu 1 iulie 2016, data la care Guvernul a implementat, la propunerea Parlamentului, actul normativ prin care a fost majorat la 85 la sută cuantumul ICC, la agenţia naţională şi la agenţiile teritoriale de plăţi şi inspecţie socială au fost depuse 142.990 dosare - 129.226 femei şi 13.764 bărbaţi, potrivit datelor MMFPSPV. Limita minimă a indemnizaţiei în România este 1.063 lei, reprezentând 85 la sută din salariul minim brut pe ţară garantat în plată de 1.250 lei.
Impactul bugetar pentru plata drepturilor aferente lunii iulie a fost de 70 milioane lei, cu 20 milioane lei mai mult faţă de estimarea iniţială, precizează Ministerul Muncii. Media cuantumului ICC, la nivel naţional, a fost de 1.404 lei, potrivit unui studiu realizat la solicitarea ministrului Muncii, Dragoş Pîslaru. Cea mai mică valoare medie s-a înregistrat la Suceava - 1.182 lei, iar cea mai mare în Bucureşti, în Sectorul 1, unde cuantumul a fost de 2.445 lei.
Vreme caldă, dar ploioasă în următoarele săptămani
Regimul termic prognozat pentru următoarele două săptămâni se anunţă a fi unul oscilant, cu intervale în care valorile termice vor scădea cu până la 4 - 5 grade Celsius în majoritatea regiunilor, dar şi cu reprize de ploaie, în special în prima partea a intervalului 5 - 18 septembrie, în rest vremea menţinându-se relativ caldă, arată estimările Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), publicate ieri.
În Moldova, intervalul va debuta cu o vreme călduroasă, apoi maximele diurne vor scădea de la o medie regională de 30 — 31 de grade în primele zile, până la aproximativ 25 de grade la sfârşitul celor două săptămâni de prognoză. Temperaturile minime nocturne vor avea o evoluţie asemănătoare, fiind în scădere uşoară de la o zi la alta, de la 15 — 16 grade la început, spre 12 — 13 grade, la finalul intervalului. În prima săptămână de prognoză, probabilitatea de ploaie va fi redusă, dar după data de 12 septembrie, pe arii restrânse, vor fi ploi slabe, trecătoare.
Un bărbat roman din patru a jucat jocuri de noroc în ultimul an
În ultimul an, 25% dintre bărbaţii români de peste 18 ani au jucat cel puţin o dată jocuri de noroc, în condiţiile în care România se situează la limita de jos a mediei europene privind consumul de jocuri de noroc, potrivit unui studiu de piaţă efectuat de GfK România.
La femeile din România, ponderea celor care recurg la jocuri de noroc este de 7%, de peste trei ori mai mic decât în cazul bărbaţilor, în timp ce procentul la nivelul întregii populaţii este de 15%.
Ponderea românilor care sunt dependenţi de jocuri de noroc reprezintă 0,6% din din totalul populaţiei de peste 18 ani, adică 98.000 de români, în timp ce media europeană este cuprinsă între 0,5–2%. Românii care joacă săptămânal sunt în general bărbaţi tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, necăsătoriţi, din mediul urban, iar cei mai mulţi joacă de plăcere.
Românii amatori de pariuri şi jocuri de noroc lasă, în fiecare an, aproximativ un miliard de euro în sălile de joc, potrivit datelor asociaţiei organizatorilor de jocuri de noroc Rombet.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
