MOZAIC STIRI NATIONALE: Cioloş: României îi este negat accesul la Schengen din motive politice depăşite
El a subliniat în acest context că României îi este ”negat accesul la Schengen” pe motive politice care ”par total depăşite de realitate”. ”Nu pot să nu amintesc aici rolul esenţial pe care îl are cooperarea transfrontalieră, schimbul continuu de date între autorităţiile noastre şi faptul că de mai bine de cinci ani României îi este negat accesul la Schengen pentru motive politice care în acest moment mi se par total depăşite de realităţile cu care ne confruntăm cu toţii”, a declarat Cioloş. Premierul a mai spus că, la nivel european, situaţiile de criză ”rămân greoaie”. ”Ne găsim mult prea des fără informaţii şi instrumentele de care avem nevoie pentru a avea politici proactive. Ne-a fost necesar mai mult de un an de la primul atac terorist din Paris pentru a adopta o decizie la nivel european. Asta arată că, chiar şi în situaţii de criză, reacţiile noastre la nivel comunitar rămân încă greoaie”, a mai spus Cioloş.
Rată de promovare de 24% la nivel naţional, în sesiunea a doua a examenului de Bacalaureat
Ministerul Educaţiei a publicat, ieri, rezultatele sesiunii a doua a examenului de Bacalaureat, rata de promovare, la nivel naţional, înainte de contestaţii, fiind de 24 la sută.
A doua sesiune a examenului de Bacalaureat a început în 16 august, cu probele orale şi de competenţe. Pentru susţinerea examenului s-au înscris 42.261 de candidaţi, dintre care 27.848 au absolvit liceul în acest an, iar 14.413 sunt din promoţiile anterioare. În prima sesiune a examenului de Bacalaurat au fost declaraţi respinşi 41.037 de candidaţi, din toate promoţiile.
Bacalaureatul poate fi susţinut fără taxă de cel mult două ori. Candidaţii care se prezintă la examen pentru a treia oară cel puţin au plătit o sumă stabilită diferenţiat, în funcţie de numărul probelor la care se prezintă.
INS: Populaţia rezidentă în România a scăzut la 19,7 milioane de persoane la 1 ianuarie 2016
Populaţia rezidentă în România era de 19,760 milioane de persoane la 1 ianuarie 2016, în scădere cu 110.700 de persoane faţă de 1 ianuarie 2015, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), remis ieri. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-75.655 de persoane).
Totodată, datele INS mai arată că populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,2%). La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,634 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% faţă 1 ianuarie 2015.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi populaţia tânără de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 de persoane (3,436 milioane faţă de 3,059 milioane de persoane).
Comparativ cu 1 ianuarie 2015, s-a remarcat scăderea ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,6 (la 1 ianuarie 2015) la 112,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).
România continuă să fie o ţară de emigrare. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2015 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu aproape 58.000 de persoane.
Trei ofiţeri, anchetaţi pentru tratament preferenţial în cazul Tăriceanu
Trei ofiţeri ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor (SPRPCIV) Bucureşti sunt cercetaţi administrativ de Ministerul Afacerilor Interne după ce au permis intrarea lui Călin Popescu Tăriceanu prin curtea interioară a clădirii, ocolind coada, pentru a-şi preschimba permisul auto. Un al patrulea ofiţer de la acest serviciu şi-a depus dosarul de pensionare, au precizat surse din Ministerul Afacerilor Interne pentru News.ro
Este vorba despre comisarul-şef Cristian Nechifor, comisarul-şef Daniel Enache şi subcomisarul Lucian Constantin Popa. Comisarul-şef Florin Rădulescu, şeful serviciului, şi-a depus dosarul de pensionare după ce imaginile cu şeful Senatului intrând prin curtea interioară au devenit publice.
Cercetarea făcută de ofiţerii Ministerului Afacerilor Interne este una administrativă, verificându-se dacă ofiţerii vizaţi au încălcat atribuţiile de serviciu.