Național

Dosarul torţionarului Ioan Ficior: ”Dă-l în mumă-sa, că mai avem o bucată de pâine în plus pentru republică”

Ziarul de Vrancea
25 aug 2016 127 vizualizări
Noi detalii despre regimul opresiv din penitenciarul de la Periplava au apărut în motivarea deciziei de condamnare la închisoare a torţionarului Ioan Ficior

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti arată, în motivarea prin care Ioan Ficior a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, că regimul de detenţie instaurat la Periprava şi Colonia Grind era deosebit de dur, deţinuţii fiind bătuţi, înfometaţi şi lăsaţi fără asistenţă medicală, iar în momentul în care vreunul dintre ei murea, gardienii replicau că se cheltuieşte mai puţin pentru hrană.
Judecătorii au tratat regimul de detenţie descris de supravieţuitori într-un capitol distinct al motivării deciziei prin care Ion Ficior, fostul comandant al penitenciarului Periprava a fost condamnat pentru crime împotriva umanităţii. În această secţiune, magistratul reia declaraţiile date de supravieţuitorii care tăiau la momentul începerii cercetărilor din dosar.
Curtea de Apel Bucureşti notează, în documentul citat, mărturia lui B.O. care arată, în detaliu, ororile la care era supus el şi ceilalţi deţinuţi încarceraţi în Periprava şi tabăra de muncă Grind. Totodată, judecătorul arată că, în perioada 1958-1963, în care colonelul Ioan Ficior a exercitat funcţii de conducere la colonia de muncă Periprava a fost aplicat „un regim de detenţie extrem de dur, carcaterizat prin bătăi şi schingiuiri, aplicate de comandant sau de subordonaţii săi, lipsa condiţiilor elementare de trai, lipsa asistenţei medicale, regim care a condus la decesul a 103 deţinuţi”.

De la Iaşi, în Delta Dunării

Judecătorul mai arată că au fost identificaţi de cercetătorii IICCMER peste 50 supravieţuitori şi au fost intervievaţi 21, relatările a 14 dintre ei conturând regimul de exterminare aplicat de Ioan Ficior.
Martorul B.O., se arată în motivare era condamnat la 15 ani muncă silnică şi la 10 ani degradare civică, pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, de Tribunalul Militar Braşov. El a relatat că a fost arestat în iunie 1958 din Căminul Studenţesc Mihai Eminescu din Iaşi. A fost încarcerat în 14 locuri de detenţie. Iniţial, la Securitatea din Iaşi, apoi Securitatea Uranus din Bucureşti (august 1958), Securitatea Braşov (august –septembrie 1958), Penitenciarul Codlea (septembrie 1958-ianuarie 1959), Penitenciarul Gherla, de acolo plecând în lagăre de muncă, în închisorile din Văcăreşti, Fortul 13 Jilava, Galaţi, Brăila, iar în final, în lagărele de muncă din Delta Dunării aparţinând Unităţii Militare 0830 şi care erau conduse de Ficior. În Delta Dunării a fost la recoltat de stuf şi la alte munci agricole şi de construcţii în perioada anilor 1960-1962, când comandant era Ficior. ”A tăiat stuf în Deltă şi de foame a mâncat şerpi cruzi. Foamea era cumplită, groaznică. A muncit la îndiguirea Bălţii Brăilei iar norma de pământ era de 3,2 metri cubi, pământ ce trebuia săpat la o distanţă de 50 metri de baza digului, apoi pământul trebuia încărcat într-o roabă cu vârf, roaba trebuia dusă la dig şi răsturnată şi adusă înapoi în pas alergător la bază. Dacă roaba nu era încărcată cu vârf, deţinutul era bătut cu bâtele şi înjurat. La stuf, norma era de 15 maldări de stuf, tăiaţi, legaţi şi transportaţi la malul Dunării. Stuful era tăiat şi la 500-600 metri de bază, astfel încât, transportul era pe distanţe lungi. Norma nu putea fi realizată şi deţinuţii erau bătuţi cu lemn peste degetele îngheţate. Deplasarea la muncă se făcea printr-un culoar păzit de militari, din 50 în 50 de metri.
Orice legătură cu exteriorul era întreruptă, deţinuţii nu aveau pachet, nu aveau drept la scrisori”, reţine instanţa în baza declaraţiei lui B.O.

Condiţii inexistente de igienă

Doi din trei deţinuţi politici, arată instanţa, aveau tuberculoză, din cauza condiţiilor mizere de viaţă, condiţiile de igienă şi asistenţa medicală lipsind  cu desăvârşire. Exista o infirmerie, o baracă a inapţilor, însă aceştia nu erau folosiţi la muncile silnice. Condiţiile de igienă erau inexistente pe bac. În partea dreaptă a bacului erau aruncate materiile fecale iar din apa de pe partea stângă a bacului beau apă deţinuţii. Când era solicitată asistenţa medicală pentru câte un deţinut  muribund, replica era „dă-l în mumă-sa, că mai avem o bucată de pâine în plus pentru republică!”.
Bătaia era aplicată pentru motive minore. În timpul cât fostul deţinut B.O. a fost încarcerat la Periprava, au murit 10 dintre cunoscuţii săi, unul dintre ei fiind comandantul de tancuri, Duca. Cauzele deceselor erau lipa medicaţiei, muncile silnice, alimentaţia slabă, bătăile, care erau zilnice. Condiţiile de muncă erau grele peste tot, normele erau mari, înfometarea era cumplită, se mai arată în motivare.
Torţionarul Ioan Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, a fost condamnat, în 30 martie, la 20 de ani de închisoare, decizia dispusă de Curtea de Apel Bucureşti nefiind definitivă.
Un caz asemănător a fost cel al lui Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat definitiv, în 10 februarie, la 20 de ani de închisoare, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar.  Vişinescu este primul condamnat pentru fapte care au fost comise cu peste 50 de ani în urmă.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.