Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Regele Mihai nu vine la înmormantarea Reginei Ana

Ziarul de Vrancea
8 aug 2016 494 vizualizări
Cinci medici curanţi au făcut recomadări împotriva deplasării Majestăţii Sale în Romania din cauza stării de sănătate u la funeraliile Reginei Ana vor participa patru dintre fiicele sale, nu şi Irina Walker, aflată în SUA

Regele Mihai nu va veni în Romania pentru a asista la funeraliile Reginei Ana, a anunţat, luni, Casa Regală. "Un colegiu alcătuit din cinci medici curanţi ai Regelui Mihai I, de diverse specialităţi, au făcut recomandări împotriva participării Majestăţii Sale la funeraliile Majestăţii Sale Defuncte Regina Ana. Regele Mihai I va rămane pe perioada Funeraliilor Regale în reşedinţa din Elveţia, alături de prieteni şi apropiaţi, de angajaţi ai Casei Majestăţii Sale şi de două maici ortodoxe detaşate la reşedinţă. Această decizie a fost luată cu mare părere de rău", a transmis Casa Regală La funeraliile Reginei Ana vor participa patru dintre fiicele sale, nu şi Irina Walker, aflată în SUA, care a anunţat deja că nu va putea veni. De asemenea, va fi prezent şi nepotul reginei, Nicolae. "La funeraliile Majestăţii Sale Defuncte Regina Ana vor lua parte ASR Principesa Moştenitoare Margareta, Custodele Coroanei romane, ASR Principele Radu, ASR Principesa Elena, ES domnul Alexander Philips Nixon, ASR Principesa Sofia, ASR Principesa Maria, domnul Nicolae Medforth-Mills şi domnişoara Elisabeta Maria Biarneix", precizează Casa Regală. La funeralii şi-au anunţat prezenţa membri ai familiilor regale străine. Numele lor vor fi anunţate joi, 11 august. Sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana, decedată la 1 august într-un spital din Elveţia, va fi adus în ţară marţi, la ora 15.15, cu o aeronavă Tarom. Tot marţi, sicriul va fi transportat la Castelul Peleş, iar miercuri seară va fi adus la Palatul Regal, în Bucureşti, unde va fi depus în Sala Tronului. Regina Ana va fi înmormantată sambătă, la Curtea de Argeş. Regele s-a retras în 2 martie din viaţa publică, din cauza stării de sănătate. După anunţul privind decesul Reginei Ana, Casa Regală a transmis că Regele a vizitat-o la spital. Fostul suveran nu a participat însă la niciuna dintre ceremoniile comemorative care au avut loc în Elveţia, apropiaţii invocand durerea provocată de moartea celei care i-a fost alături 68 de ani.

Nouă din 10 persoane suferă de insuficienţă cardiacă fără să ştie

Nouă din 10 persoane care suferă, în Romania, de insuficienţă cardiacă, boală în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sange nu ştiu că au această suferinţă, fapt care indică o majoră problemă de comunicare între medic şi pacient pe acest subiect, spune medicul Marius Geantă, iniţiatorul programului “Health Innovation Agenda”, lansat de Centrul pentru Inovaţie în Medicină. Programul de informare şi educare “Health Innovation Agenda”, Insuficienţa cardiacă” arată că aproximativ un milion de romani suferă de insuficienţă cardiacă , adică 4,7 la sută din populaţie, conform studiilor. De asemenea, 25.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu această boală, iar nouă din 10 persoane care suferă de insuficienţă cardiacă nu ştiu că au acest diagnostic. Insuficienţa cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din Romania. Supravieţuirea la cinci ani de la diagnosticul de insuficienţă cardiacă este mai mică decat supravieţuirea în multe forme de cancer, arată datele prezentate în cadrul programului de informare şi educare. Insuficienţa cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sange spre organe, pentru a susţine funcţionarea acestora. Cele mai frecvente cauze de insuficienţă cardiacă, în Romania, sunt: infarctul miocardic şi alte tipuri de boli coronariene, hipertensiunea arterială, boli ale valvelor inimii şi malformaţiile congenitate cardiace. Potrivit specialiştilor, prevalenţa insuficienţei cardiace în randul populaţiei Romaniei este de 4,7 la sută. Aproximativ 35 la sută dintre pacienţi prezintă insuficienţă cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii şi cu o calitate a vieţii extrem de scăzută, care este influenţată şi de problemele psihologice, de reacţiile adverse la tratament şi de limitările de ordin social. Simptomele insuficienţei cardiace pot include respiraţia grea şi oboseala extremă, împiedicandu-i pe pacienţi să muncească sau să ia parte la activităţile sociale obişnuite, efectul fiind izolarea socială, anxietatea şi depresia.

Fost consilier al ex-directorului Loteriei Romane, audiat ca martor la DNA

Sorin Constantinescu, şeful Asociaţiei Cazinourilor din Romania, fost consilier al ex-directorului Loteriei Romane Dan Alexandru Ghiţă, a fost audiat, ieri, ca martor la DNA într-un dosar ce vizează modul în care a fost prelungit un contract privind întreţinerea sistemelor informatice ale Loteriei. Sorin Constantinescu, preşedinte al Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri şi fost consilier personal al lui Dan Alexandru Ghiţă, ex-director al Loteriei Romane, a declarat la ieşirea din sediul DNA că în perioada în care a fost angajat al Loteriei a făcut sesizări şi plangeri privind mai multe nereguli. ”Cand am fost la Loteria Romană am făcut o grămadă de plangeri şi sesizări cu privire la contractele cu firmele greceşti. Acesta a fost principalul subiect de discuţie. Am spus public de multe ori. Nereguli cu privire la contractele încheiate cu partenerii din Grecia”, a spus Sorin Constantinescu. Potrivit lui Constantinescu, prejudiciul produs de derularea contractelor respective ar fi de un ”un miliard de euro din 1990 pană în 2012, cand noi am reuşit să desfiinţăm contractele cu Grecia”. Întrebat pe cine a reclamat în plangerile sale, fostul consilier a spus că ”pe cei care au fost la guvernare începand din 1990 şi pană în 2012, cand am ajuns noi acolo”, iar întrebat dacă este de părere că s-au oferit sume de bani pentru perpetuarea contractului, acesta a declarat: ”După cum vedeţi şi dumneavoastră şi după cum văd şi eu, la ce prejudiciu mare a fost, sigur nu a fost cineva aşa de naiv încat să permită un prejudiciu de un miliard de euro”. Procurorii DNA fac cercetări într-un dosar penal faţă de Loteria Romană, spun surse judiciare. Potrivit acestora, este verificat un contract acordat de instituţie unei societăţi, pentru întreţinerea sistemelor informatice.

La Academia de Poliţie s-a intrat cu 6,90

Examenele de admitere la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” s-au încheiat, anunţă Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Dintre cei 4.010 candidaţi înscrişi, 795 au fost declaraţi admişi, cea mai mare medie obţinută fiind 9,75. Pentru a deveni studenţi ai Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” s-au înscris 4.010 tineri, concurenţa fiind de cinci candidaţi pe loc. Dintre aceştia au reuşit să promoveze probele sportive şi examenele medicale 2.915 de candidaţi. În urma examenelor scrise au fost declaraţi admişi 795 de candidaţi. Cea mai mare concurenţă a fost la Facultatea de Poliţie, unde s-au înregistrat 12 candidaţi pe loc, cea mai mare medie obţinută la această facultate fiind 9,50, iar cea mai mică - 8,50. Cea mai mare medie s-a înregistrat la Facultatea de Pompieri - 9,75, ultima medie la această facultate fiind 8,50. La Facultatea de Jandarmi şi Facultatea de Poliţie de Frontieră cea mai mare medie de admitere a fost 9,10, cea mai mică fiind 7,50, respectiv 7,80. La Facultatea de ştiinţe Juridice şi Administrative - specializarea "Drept”, prima medie a fost 9,50, iar ultimul candidat declarat admis a obţinut media 6,90. La Facultatea de Arhivistică cea mai mare medie a fost 9,70 iar cea mai mică 7,60.

5.481 romani din străinătate au cerut înscrierea în Registrul Electoral

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, ieri, că au fost validate 5.481 cereri de înscriere în Registrul Electoral depuse de alegătorii romani cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, cu 865 de cereri în plus faţă de situaţia prezentată săptămana trecută. Dintre cei 5.481 alegători care au cerut înscrierea, 4.286 menţionează opţiunea pentru votul prin corespondenţă, iar 1.195  pentru votul în secţiile de votare. Pentru votul prin corespondenţă cele mai multe cereri au venit din Spania - 2045, Italia - 953, Franţa - 186, Germania - 170, Belgia - 117 şi Marea Britanie - 131. Pentru amenajarea de secţii de votare în localitatea de domiciliu sau reşedinţă cele mai multe solicitări provin din Spania - 467, Republica Moldova - 361, Italia - 137, Portugalia - 24, Grecia - 34, Belgia şi Franţa - cate 26. Amenajarea la cerere a unei secţii, pe langă cele din ambasade, consulate şi filialele Institutului Cultural Roman, este posibilă doar dacă se primesc cel puţin 100 de cereri din aceeaşi localitate.

















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.