MOZAIC STIRI NATIONALE: Miliardarul Niculae, eliberat, pentru că a fost "un sprijin pentru cadrele din Penitenciar"
Magistraţii de la Tribunalul Dâmboviţa au dispus punerea în libertate a omului de afaceri Ioan Niculae, patronul Interagro, condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în dosarul „Mită la PSD”. Ioan Niculae urma să părăsească Penitenciarul Găeşti vineri seară.
Avocatul miliardarului a susţinut că Ioan Niculae a executat 419 zile în mod efectiv şi a depăşit cu mai mult de 100 de zile fracţia necesară liberării condiţionate. Mai exact, el a câştigat 150 de zile în urma lucrărilor ştiinţifice publicate şi alte 47 de zile din munca prestată, rezultând un total de 616 zile câştigate şi executate. Fracţia necesară în vederea liberării condiţionate ar fi fost de de 304 zile.
În închisoare, Niculae ar fi contribuit la „îmbunătăţirea vieţii deţinuţilor în mod real", potrivit avocatului său. Apărătorul omului de afaceri mai arată că acesta, "după încarcerare a schimbat vieţile unor oameni, a efectuat acte de caritate despre care nu s-a vorbit, a susţinut mii de familii, a fost un sprijin pentru colegi şi cadrele din Penitenciar", a spus avocatul. Pe perioada detenţiei, Niculae a fost recompensat de zece ori şi a participat la numeroase programe educative şi activităţi lucrative.
Judecătorul a constat că Niculae are câştigate 197 de zile ca urmare a muncii prestate, iar din caracterizarea depusă la dosar „reiese că petentul a avut un comportament apreciat ca foarte bun în perioada analizată faţă de personal şi faţă de colegii săi, a fost recompensat de 10 ori în total, inclusiv cu o învoire de o zi din penitenciar, nu a fost niciodată sancţionat disciplinar”, se arată în documentul instanţei de fond.
Este a doua cerere de liberare condiţionată formulată de Ioan Niculae după ce prima, depusă în luna februarie, a fost respinsă de magistraţi. În motivarea deciziei din 19 februarie 2015, magistraţii notează că, potrivit pontajelor de la dosar, Niculae a scris cărţi cu valoare ştiinţifică în doar câteva ore, la Penitenciarul Găieşti.
Ioan Niculae a fost condanat pe 2 aprilie 2015 la doi ani şi şase luni de închisoare pentru fals în înscrisruri sub semnătură privată în dosarul ”Mită la PSD”. În hotărârea de condamnare se arată că, în calitatea sa de acţionar principal al grupului Interagro, ar fi cerut, în acte, un studiu Insomar pentru calitatea construcţiilor din România însă, în realitate, banii erau destinanţi finaţării ilegale a campaniei electorale a lui Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale din 2009.
Actorul Mihai Mălaimare a demisionat din UNPR: "Am fost un dobitoc"
Actorul Mihai Mălaimare, care a intrat în UNPR în 2015, şi-a anunţat, pe Facebook, demisia din formaţiune, acuzând fuziunea cu PMP, care demonstrează că Uniunea este doar "un partid oarecare", şi comentează, ironic, că "a fost un dobitoc" când a semnat adeziunea. "În urmă cu ceva timp, din motive pe care nu are rost să le mai explic am intrat în UNPR. Aveam eu nişte explicaţii, nu mai are rost să mi le amintesc. Când am intrat nici nu ajunsesem bine acasă că au şi chemat jurnaliştii şi au dat un comunicat straşnic, iată ce achiziţie au făcut, bla,bla,bla... Aud că au bătut mâna cu alde Băsescu şi nu oricum ci prin absorbţie, adică au recunoscut că de fapt sunt un partid oarecare. Le-am trimis demisia mea prin poşta electronică dar niciun comunicat nu am auzit să fi dat, adică iată cine ne-a părăsit, asta este, mergem înainte", a scris actorul pe Facebook.
În final, Mălaimare dă de înţeles că regretă intrarea în UNPR şi îl parafrazează pe fostul ministru de Interne comunist Tudor Postelnicu, care şi-a justificat după Revoluţie acţiunile afirmând că "a fost un dobitoc". "Adevărul este că în politica românească aşa merg treburile, chiar nu are rost să mai vorbim. La urma urmelor, vorba lui Caramitru: «bă, ce bip te-ai băgat în partidul ăsta?» lucru absolut corect şi pentru care declar în gura mare, precum celebrul clasic de acum: am fost un dobitoc!", mai spune el.
Mihai Mălaimare s-a înscris în UNPR în octombrie 2015.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, marţi, că un Congres de fuziune dintre PMP şi UNPR va avea loc miercurea viitoare. Noul partid se va numi Partidul Mişcarea Populară, va păstra sigla şi imnul PMP şi va fi condus de Traian Băsescu, ce va fi asistat în conducerea partidului de doi preşedinţi executivi, Valeriu Steriu şi Eugen Tomac.
CSM: Declaraţiile lui Băsescu despre DNA afectează independenţa justiţiei
Plenul CSM a apreciat în şedinţa de joi că afirmaţiile lui Traian Băsescu, fost preşedinte al României, făcute pe 15 iunie, într-o intervenţie telefonică pe postul de televiziune "România TV”, preluate ulterior de mass-media, sunt de natură să producă un impact negativ asupra credibilităţii justiţiei, aducând atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.
Totodată, Plenul Consiliului a hotărât sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului. Verificările au fost efectuate de Inspecţia Judiciară la solicitarea din 17 iunie a preşedintelui CSM, ca urmare a sesizării Direcţiei Naţionale Anticorupţie. "Fostul preşedinte a acreditat ideea că activitatea de urmărire penală şi judiciară a procurorilor DNA este coordonată şi influenţată prin impunerea unor soluţii de către instituţii sau persoane din afara sistemului judiciar", arată CSM. Consiliul susţine că Traian Băsescu a făcut trimiteri la concluziile orale susţinute de procurorul DNA - Structura Teritorială Constanţa în faţa instanţei de judecată la momentul soluţionării dosarului penal în care fratele său, Mircea Băsescu, avea calitatea de inculpat. "De asemenea, în cursul intervenţiei telefonice, a folosit cuvinte depreciative la adresa domnului Jean Uncheşelu, procuror DNA - Structura Centrală, acuzându-l că a încercat să obţină denunţuri împotriva sa", mai arată CSM.
Potrivit Consiliului, inspectorii judiciari au constatat că afirmaţiile lui Traian Băsescu, prin care se induce ideea unei funcţionări anormale şi incorecte a sistemului judiciar, sunt nefondate, nefiind identificate probe sau alte indicii care să le susţină. CSM apreciază că declaraţiile fostului preşedinte al României au depăşit limitele admisibile ale libertăţii de exprimare, impactul acestora asupra justiţiabililor fiind profund negativ, de natură a le afecta încrederea în actul de justiţie.
Clotilde Armand: Cei care fac propagandă teroristă islamistă trebuie deportaţi
Consilierul local USB Clotilde Armand condamnă atacurile de joi noapte de la Nisa şi spune că ea susţine deportarea celor care fac propagandă teroristă islamistă şi care sunt condamnaţi de instanţele europene, iar moscheile care au clerici radicali trebuie închise. "Eu personal susţin deportarea tuturor celor care se fac responsabili de difuzarea propagandei teroriste islamice şi sunt condamnaţi astfel de instanţele europene. De asemenea, moscheile cu clerici radicali islamişti ar trebui închise. Libertatea religioasă nu mai trebuie să fie abuzată pentru a instiga la comiterea unor astfel de atrocităţi", spune fostul candidat USL la Primăria Sectorului 1. Clotilde Armand susţine că teroriştii islamişti "au profitat de spiritul european de toleranţă" pentru a ne face rău, iar Europa trebuie să dea dovadă de solidaritate, "dar şi de fermitate în faţa acestui val de terorism islamic". "Este momentul să spunem răspicat că musulmanii veniţi în Europa, imigranţi de dată recentă sau chiar din a doua sau a treia generaţie, trebuie să respecte valorile civizilizaţiei europene, de toleranţă, respect pentru drepturile şi libertăţile celorlalţi, inclusiv pentru drepturile femeilor, sau se pot gândi la a se muta în statele din Orientul Mijlociu", mai scrie ea.
Clotilde Armand susţine şi solidarizarea Europei şi SUA pentru a soluţiona conflictele din Siria şi Irak şi pentru a elimina gruparea Stat Islamic. "A fost tolerată mult prea multă vreme o rană supurândă chiar în apropierea graniţelor europene, care a alimentat un val de terorism islamic şi a pus în mişcare un număr mare de refugiaţi, pe care statele europene nu-l pot gestiona şi integra pe termen scurt", spune consilierul local. Ea critică şi liderii europeni, de a căror "naivitate şi bună-voinţă" au profitat grupările teroriste, care s-au "inflitrat" printre refugiaţi.
"Nu putem să ne creştem copiii în teama permanentă de astfel de atacuri, nici nu ne dorim o societate în care din ce în ce mai multe drepturi şi libertăţi individuale să fie limitate în numele luptei anti-teroriste. Tocmai de aceea trebuie combătute cauzele radicalizării, promovate modificări constituţionale, acolo unde este cazul, şi expulzaţi adepţii terorismului islamic de pe teritoriul Uniunii Europene", conchide Armand.
Campania ”Cuminţenia Pământului a strans doar 5% din suma necesară
Campania naţională ”Cuminţenia Pământului” a strâns până vineri puţin peste 5% din totalul de 6 milioane de euro, sumă care trebuie adunată până la 30 septembrie, în cadrul subscripţiei publice. Mai exact, a fost strânsă suma de 306.773 de euro, informează organizatorii campaniei.
Până la finalul campaniei mai sunt 77 de zile şi mai este nevoie de 5.693.227 de euro. Acest fapt înseamnă că suma care ar trebui să fie donată zilnic este de circa 74.000 de euro, potrivit calculelor News.ro.
Sumele colectate până la 15 iulie sunt 306.773 de euro în total. Astfel, prin transfer bancar s-au strâns 165.868 de euro; 104.222 de euro pe site-ul brancusiealmeu.ro şi 36.683 de euro prin Emag.
Începând de săptămâna viitoare, publicul va avea la dispoziţie un număr unic prin care vor putea fi făcute donaţii prin SMS în campania naţională de achiziţionare a sculpturii ”Cuminţenia Pământului”.
Televiziunea Română a propus data de 18 septembrie pentru realizarea unui teledon menit să sprijine campania ”Cuminţenia Pământului”, ministerul Culturii urmând să dea un răspuns în aces sens.
În luna martie, Guvernul României a înaintat o ofertă de achiziţie care a fost acceptată de proprietarii operei, Paula Ionescu şi Alina şerbănescu. Din suma de 11 milioane de euro, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei Ministerul Culturii a lansat o subscripţie publică naţională.
Conturile sunt deschise până pe 30 septembrie. În situaţia în care, la data de 31 octombrie 2016, statul român nu dobândeşte dreptul de proprietate liber de orice sarcini asupra sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, sumele colectate vor fi restituite donatorilor. În această situaţie, sumele vor fi restituite abia în 2017, Guvernul având la dispoziţie pentru elaborarea unei hotărâri în acest sens data de 31 decembrie 2016.
Opera ”Cuminţenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în 1907. Lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1910, la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
