Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Istmul Suwalki, călcâiul lui Ahile pentru NATO în faţa Rusiei

Ziarul de Vrancea
7 iul 2016 576 vizualizări
Istmul Suwalki, situat în nord-estul Poloniei, în apropiere de graniţa cu Rusia şi Belarus, este considerat de NATO un potenţial călcâi al lui Ahile pentru că, ocupând această zonă, forţele ruse ar izola ţările baltice de Europa de Vest, relatează France Presse.

 Zona, numită "Suwalki Gap" este un teritoriu în nord-estul Poloniei, care are ca vecini Lituania în nord-est, Kaliningrad în nord-vest şi Belarus în sud-est. Fâşia de teren din districtul Sejny mai este numită "coridorul Suwalki" sau de către lituanieni "triunghiul Suwalki".
Temerile de o invazie rusească au apărut după anexarea Crimeii în 2014, eveniment care a degradat puternic relaţiile dintre Occident şi Rusia. De atunci, cele mai importante manevre ale NATO s-au concentrat pe apărarea acestei regiuni, cu atât mai mult cu cât specialiştii consideră "sofisticate şi intimidante" exerciţiile militare ruseşti desfăşurate în Kaliningrad şi în Belarus. "Rusia ar putea invada ţările baltice mai rapid decât le-am putea noi apăra", a admis generalul Ben Hodges, comandant al forţelor terestre americane în Europa, pentru săptămânalul german Die Zeit.
Un recent raport al Rand Corporation, bazat pe jocuri de război, emite acelaşi avertisment: "Forţelor ruse le trebuie maxim 60 de ore pentru a ajunge la Tallinn şi Riga".
"Pare rezonabil să ne gândim că Rusia ar viza coridorul îngust de la Suwalki în orice conflict cu NATO care ar implica ţările baltice", închizându-l printr-o operaţiune terestră dinspre Kaliningrad sau Belarus ori distrugând drumurile şi căile ferate prin atacuri aeriene şi artilerie, spune profesorul John R. Deni, de la Institutul de studii strategice al US Army War College, citat de Agerpres.
Conducătorii ţărilor membre NATO, care se reunesc în 8 şi 9 iulie la Varşovia, au intenţia să reducă acest risc. Patru batalioane sunt pregătite să fie desfăşurate prin rotaţie în ţările baltice şi în Polonia. Această "prezenţă avansată" a NATO face parte din strategia sa de descurajare şi de dialog. Fiecare batalion va cuprinde 600-800 soldaţi.
"Forţele poloneze sunt bine pregătite să apere acest pas Suwalki, dar în faţa mobilizării ruse, ele nu sunt destul de numeroase. Trupele NATO sunt deci necesare", a afirmat Antoni Macierewicz, ministrul apărării polonez. "Noile grupuri-batalioane, validate aici la Varşovia, vor face faţă acestei provocări", a continuat Macierewicz.
Marea Britanie urmează să conducă un batalion în Estonia, Canada în Letonia, Germania în Lituania şi SUA în Polonia, potrivit mai multor media locale.
Pentagonul a anunţat separat în martie desfăşurarea unei brigăzi blindate suplimentare de circa 4.200 de oameni în Europa de Est la începutul anului 2017, potrivit unui sistem de rotaţie.
La rândul său, Kremlinul se opune ferm faţă de ceea ce el consideră a fi o expansiune occidentală în ţările care s-au aflat cândva sub influenţa sa. Rusia şi-a crescut puternic prezenţa în Marea Baltică, iar aviaţia sa încalcă adesea spaţiul aerian al aliaţilor NATO, precum Estonia.
Moscova a anunţat că trei noi divizii vor fi create în sud-vestul Rusiei şi noi arme vor fi desfăşurate pentru a contracara întărirea dispozitivului militar occidental, considerat periculos, în apropierea frontierelor ţării.

 

Deşi este cea mai mare planetă din Sistemul Solar, oamenii de ştiinţă cunosc puţine lucruri despre Jupiter

 

 

Michio Kaku, profesor de fizică teoretică la City University din New York şi realizator a numeroase documentare, a comentat reuşita recentă a NASA care a plasat pe orbita lui Jupiter sonda Juno de la distanţa de peste jumătate de miliard de kilometri şi a amintit că fără Jupiter viaţa nu ar fi dispus de timpul necesar pentru a evolua spre organisme complexe. Planeta noastră este practic protejată de distrugerea prin impactul cu comete sau asteroizi de către gigantica planetă gazoasă care este supranumită şi "aspiratorul sistemului solar" pentru că atrage o mare parte dintre aceste corpuri rătăcitoare, conform unui material publicat de CNN.
Conform celebrului astrofizician, "unii au comparat această reuşită a NASA cu încercarea de a introduce aţă de pe Pământ într-un ac aflat pe Lună".
Planeta Jupiter, deşi este de departe cea mai mare din întregul sistem solar, rămâne foarte puţin cunoscută, însă sonda Juno ne va oferi o sumedenie de noi informaţii despre "regele planetelor" din sistemul nostru solar. Sonda care a vizitat sistemul lui Jupiter înaintea lui Juno, Galileo, care a ajuns pe orbita joviană în 1995, a realizat o serie de fotografii spectaculoase ale planetei gazoase şi sateliţilor săi. Detaliile surprinse în aceste fotografii au permis, printre altele, identificarea posibilei existenţe a unui ocean sub calota glaciară de la suprafaţa satelitului jovian Europa. Cu toate acestea, Galileo nu a reuşit să le ofere oamenilor de ştiinţă foarte multe informaţii despre natura giganticei planete.
"Dacă ar fi goală pe dinăuntru, în interiorul lui Jupiter ar putea încăpea peste 1.300 de planete Pământ, iar cum este mai grea decât toate celelalte planete ale sistemului solar la un loc, prezenţa lui Jupiter domină sistemul nostru solar. Din cauze încă necunoscute această planetă este înconjurată de o centură de radiaţii extraordinar de puternice, care pot distruge aparatura de la bordul unei sonde sau nave spaţiale. Acest câmp de radiaţii este atât de puternic încât generează o parte însemnată din interferenţele pe care le putem auzi la radio", conform lui Michio Kaku.

Ce se află în "miezul" planetei?

Jupiter face posibilă existenţa vieţii pe Pământ. Câmpul gravitaţional al acestei planete este atât de puternic încât reuşeşte să atragă cometele şi asteroizii care rătăcesc prin sistemul nostru solar. Uriaşa planetă gazoasă nu face "curăţenie" doar prin "aspirarea" acestor corpuri. Ce nu atrage, ea reuşeşte să arunce spre exteriorul sistemului solar prin efectul de praştie. Dacă nu ar fi existat Jupiter, Pământul ar fi fost o planetă pe care viaţa nu ar fi avut timpul necesar să evolueze, iar suprafaţa planetei noastre ar fi fost înţesată de craterele rezultate după impacturi zilnice cu meteoriţi sau comete.
Însă, deşi chiar viaţa noastră depinde de existenţa acestei planete, cunoaştem foarte puţine lucruri despre ea. Spre exemplu, explică Dr. Kaku, astronomii au descoperit Marea Pată Roşie de pe Jupiter încă de acum câteva secole. Aceasta este probabil cel mai mare uragan din sistemul solar însă cunoaştem foarte puţine lucruri despre originile sale şi despre sursele sale de energie. De asemenea, cunoaştem foarte puţine lucruri şi despre interiorul acestei planete. Sub straturile superioare ale atmosferei joviene, oamenii de ştiinţă bănuiesc că ar putea exista un vast ocean de hidrogen lichid. Nu există informaţii despre ce ar putea exista sub acest ocean. Ar putea fi vorba de un strat format din hidrogen metalic, în stare solidă de agregare, cu un nucleu teluric, o rămăşiţă de la formarea acestei planete.  

Paul Ryan solicită ca Hillary Clinton să nu mai aibă acces la informaţii clasificate

Preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, republicanul Paul Ryan, i-a cerut oficial directorului Serviciilor americane de informaţii, James Clapper, să îi blocheze posibilitatea accesului la informaţii clasificate lui Hillary Clinton, potenţialul candidat democrat la preşedinţia SUA. "Nu există nicio normă legală care să permită furnizarea de informaţii clasificate fostului secretar de Stat Hillary Clinton; dacă va continua să aibă acces la astfel de informaţii în pofida concluziilor FBI, acest lucru ar transmite semnalul greşit tuturor funcţionarilor implicaţi în protejarea secretelor naţiunii noastre", argumentează Paul Ryan. "Cred cu fermitate că blocarea accesului la informaţii clasificate ar asigura publicul că secretele naţiunii noastre sunt protejate", a spus Ryan.
Procurorul general SUA, Loretta Lynch, a ţinut cont de recomandarea FBI şi nu a formulat acuzaţii în ancheta privind mailurile fostului secretar de Stat Hillary Clinton, favorită să reprezinte Partidul Democrat în scrutinul prezidenţial din noiembrie.
Biroul Federal pentru Investigaţii din Statele Unite a anunţat marţi că nu va recomanda punerea sub acuzare a fostului secretar de Stat Hillary Clinton în cazul utilizării mailului şi gestionării informaţiilor clasificate. Directorul FBI, James Comey, a declarat că, în calitatea de secretar de Stat, Hillary Clinton a fost "neglijentă" utilizând mailul personal în activităţi oficiale, notând că ar putea exista riscul unor sancţiuni administrative.

Obama şi Putin au discutat telefonic

Barack Obama şi Vladimir Putin au discutat miercuri despre războiul din Siria şi implicarea Moscovei în criza din Ucraina, în cadrul unei convorbiri telefonice între cei doi lideri de stat, relatează agenţia de ştiri Dpa, care citează administraţiile prezidenţiale de la Washington şi Moscova.
Preşedintele Vladimir Putin a cerut omologului său american să tragă o linie clară între grupările rebele siriene moderate şi cele extremiste, a anunţat Kremlinul. La rândul său, Obama a cerut liderul rus să pună mai mult presiune pe regimului sirian, un aliat al Moscovei, pentru ca acesta să respecte un acord de încetare a ostilităţilor, a comunicat Casa Albă.
Situaţia din Ucraina a fost un alt subiect major al discuţiei între cei doi, Obama cerându-i liderului de la Kremlin să oprească "semnificativa intensificare" a luptelor din estul Ucrainei şi să se conformeze prevederilor Acordului de la Minsk.
Obama urmează să participe la summitul NATO, care va avea loc la Varşovia, în perioada 8-9 iulie, unde se va discuta despre rolul Rusiei în criza din Ucraina, precum şi despre modalităţile de întărire a flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Între timp, Statele Unite şi-au consolidat legăturile de cooperare defensivă cu Georgia, prin semnarea unui memorandum de către premierul georgian Giorgi Kvirikashvili şi secretarul de stat american John Kerry, aflat miercuri în vizită la Tbilisi.
Ucraina şi Georgia, două foste republici sovietice, au aspiraţii de a adera la NATO, simţindu-se ameninţate de Moscova.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.