Național

Ce spune un critic literar despre subiectele bacalaureatului la limba romană

Ziarul de Vrancea
5 iul 2016 1118 vizualizări
Terminologia folosită în cerinţele examenului este confuză, se plange Nicolae Manolescu n orice roman despre oameni este psihologic, argumentează el n "Ce înseamnă viziune asupra lumii?" şi "A cui viziune?", se mai întreabă el n "Cei care fac subiectele nu se pricep, ce să ne mai ascundem după deget?", concluzionează criticul literar

După un subiect considerat interpretabil de unii elevi, la examenul de matematică de la Evaluarea Naţională, soldat cu o petiţie dusă de câteva zeci de mii de părinţi la Ministerul Educaţiei, în mediul virtual au apărut noi petiţii, de astă-dată legate de examenul de limbă şi literatură română de la bacalaureat. Unii elevi ar vrea ca ”Moromeţii” să fie considerat roman interbelic, alţii ar vrea ca romanul psihologic să cuprindă şi romanele ”Enigma Otiliei” şi ”Ion”.

Dincolo de hilar şi ironii, în spatele confuziilor se ascund şi nişte probleme reale, legate de programă, de definirea termenilor şi de formularea subiectelor, consideră criticul literar Nicolae Manolescu.

”Romanul «Enigma Otiliei» poate fi foarte bine încadrat la roman psihologic. Terminologia nu este neapărat bătută în cuie. Mai greu de spus care nu e psihologic; din moment ce toate romanele au personaje umane, să zic aşa, toate sunt psihologice, în sens larg. Eu am propus formula mea, cu doric, ionic şi corintic, tocmai ca să evit aşa ceva şi «Enigma Otiliei» e un roman doric de tip clasic, nu e un roman ionic, unde intră majoritatea romanelor psihologice din anii 1930, dar nu e o greşeală, mai ales că e o problemă de psihologie foarte clară”, argumentează Nicolae Manolescu, citat de news.ro. 

Din punctul acestuia de vedere adevărata greşeală este utilizarea termenului ”psihologic”: ”Psihologic, nepsihologic, e foarte greu de spus. În sens larg, toate romanele sunt psihologice, încât nu ai cum să tragi o linie. Vreau să îmi explice şi mie cineva cum să nu fie psihologică problema, tema unui roman. Ar trebui să se ocupe de animale, de păsări...”

 

"Şi care e problema dacă e psihologic sau nu?"

 

În ceea ce priveşte subiectul de limbă şi literatură română pentru absolvenţii profilului real, criticul literar consideră subiectul unul dificil şi nu lipsit de ambiguitate. Elevilor li s-a cerut să prezinte viziunea asupra lumii dintr-un roman interbelic, într-o viziune largă, cel publicat în perioada de după primul război mondial şi ”putem merge până în 1947, până apare cenzura”, consideră Manolescu: ”Greu, oricum elevii nu fac altceva decât să povestească romanul, în cel mai bun caz. Tema e dificilă. Eu am încercat tot timpul să propun nişte termeni care să nu fie echivoci. Ce înseamnă de fapt viziune? Înseamnă filosofie, înseamnă perspectivă, înseamnă interpretare? Şi pe urmă, viziunea cui, a autorului, a naratorului, a personajului?”

Problema majoră, spune Nicolae Manolescu, este aceea a inadecvării subiectelor, pentru că ele sunt alcătuite de persoane care nu au predat ”o oră”: ”Eu aş formula subiectele mult mai simplu. În primul rând, cei care fac subiectele nu se pricep, ce să ne mai ascundem după deget? Sunt oameni care în loc să stea la şcoală şi să predea fac parte din tot felul de comisii.  Nu au legătură cu şcoala, e exact aceeaşi poveste care a apărut odată cu manualele opţionale. În multe cazuri, ele erau făcute nu de profesori de la liceu, ci de la universitate şi care nu predaseră în viaţa lor o oră”. Mai mult, nu trebuie scăpată din vedere miza autentică a predării, aceea de a-l face pe elev să înţeleagă şi să găsească întrebări şi răspunsuri pe cont propriu: ”Aici e toată chestia: eu vreau să îl fac pe copil să citească, să discut cu el. Altfel, de ce să citesc romanul, numai ca să spun dacă e psihologic sau dacă nu e psihologic? Şi eu m-aş revolta şi pe bună dreptate. Şi care e problema dacă e psihologic sau nu? Cu puţină rigoare, îţi dai seama că poţi să spui şi că e, şi că nu e. Încă o dată: care este antonimul, roman nepsihologic? Acela cu ce e, nu e cu oameni? Eu m-am străduit când am scris «Arca lui Noe» să găsesc o terminologie cât de cât precisă, să nu existe echivoc, un roman doric nu e totuna cu unul ionic, pentru următoarele motive: unu, doi, trei”.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.