MOZAIC STIRI NATIONALE: Cristian Mungiu, invitat să facă parte din Academia care acordă Oscarurile
Cristian Mungiu este unul din cei 18 cineaşti menţionaţi la mai multe categorii, în cazul său la regizori şi scenarişti. Dacă acceptă invitaţia de a se alătura membrilor Academiei, fiecare va trebui să opteze pentru o singură categorie. Este o nouă recunoaştere a excelenţei regizorale şi scenaristice a cineastului român de 48 de ani, laureat al Palme d'Or la Festivalul de la Cannes în 2007 pentru "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" şi câştigător al premiului pentru regie la ediţia din 2016 a aceluiaşi festival, pentru "Bacalaureat". Pentru a fi selecţionat, un nou recrut trebuie să fie susţinut de doi membri ai Academiei care apreciază că acesta "a avut realizări excepţionale" sau să fi fost nominalizat la Oscar. Acesta se alătură uneia dintre cele 17 ramuri ale Academiei care acordă faimoasele statuete.
Printre cei 683 de noi invitaţi, reprezentând circa 60 de ţări, se află 28 de câştigători ai premiilor Oscar şi 98 de nominalizaţi, informează Academia.
Avocat CEDO: CIA a plătit României "milioane de dolari" pentru închisori secrete
CIA a plătit României "milioane de dolari" pentru a găzdui închisori secrete, a afirmat un avocat la CEDO, unde are loc un proces în care ţara noastră este acuzată că a permis agenţiei să tortureze persoane suspectate de terorism în cadrul programului de extrădări în timpul preşedinţiei lui George W. Bush. Nu este clar de unde a obţinut avocatul fostului suspect de terorism aceste informaţii.
Amrit Singh a declarat, miercuri, în prima zi a audierilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), că închisori ale Agenţiei Centrale americane de Informaţii (CIA) au funcţionat în România în perioada 2003-2005 cu "consimţământul şi complicitatea" Guvernului, fapt pe care autorităţile române le-au negat. Reprezentanta Guvernului român Catrinel Brumar a replicat că este nevoie de mai mult decât "indicii şi speculaţii pentru a stabili responsabilităţile statului". Aceasta a adăugat că o anchetă este în curs. Curtea a anunţat că se va pronunţa în câteva luni cu privire la faptul dacă România a permis sau nu cu bună ştiinţă funcţionarea pe teritoriul său a unor închisori secrete CIA în care s-a practicat tortura şi dacă a eşuat să împiedice torturarea clientului lui Singh.
Presupusa existenţă a închisorilor secrete CIA în România rămâne un subiect sensibil în ţară, un aliat puternic al Statelor Unite care la acel moment dorea susţinerea Washingtonului pentru a se alătura NATO, ceea ce a făcut în anul 2004. Singh a declarat telefonic pentru The Associated Press că România este "derutată şi refuză să recunoască vina".
Singh a spus că clientul său, Abd al-Rahim Al Nashiri, un cetăţean saudit, a fost încătuşat, privat de somn, supus unui zgomot puternic şi unei lumini intense, pălmuit şi supus unei hrăniri cu forţa într-o închisoare CIA din Bucureşti, în 2004. El se află în prezent în custodia Statelor Unite, la închisoarea de la Guantanamo Bay. Aceasta a subliniat că tratamentul la care a fost supus clientul său nu a condus la obţinerea unor informaţii utile.
Raportul privind tortura practicată de CIA a fost finalizat în anul 2014. Acesta detaliază modul în care erau torturaţi deţinuţii şi cum a fost împiedicată supravegherea de către Guvern.
Într-un raport al Comisiei senatoriale de Informaţii din Statele Unite prezentat în 2014, se arată că "fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari". Din raport nu reiese cu claritate cine a fost beneficiarul fondurilor. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este "BLACK" ("NEGRU"). Polonia are culoarea "albastru", Lituania, "violet", iar Thailanda, "verde".
În închisoarea CIA din România ar fi fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.
Doi noi torţionari deconspiraţi: Au ucis peste 200 de deţinuţi
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat, ieri, numele altor doi torţionari din perioada regimului comunist. Este vorba despre "Marian Petrescu, fost comandant al unor colonii de muncă şi penitenciare în timpul regimului comunist, responsabil de aplicarea unui regim de detenţie care a dus la decesul a 104 de deţinuţi politic" şi "despre Gheorge Boştină fost locţiitor politic, responsabil de decesul a 100 de deţinuţi politic". Pe numele acestora, IICCMER a depus sesizări penale, ieri, la Parchetul General.
Totodată, "IICCMER a lansat un apel public referitor la prelevarea de probe ADN de la rudele directe ale victimelor deshumate în campania de săpături derulată de IICCMER la Periprava în perioada 2015 – 2016".
Parchetul General a trimis în judecată pană acum mai mulţi torţionari ai regimului comunist, iar doi dintre aceştia au fost condamnaţi.
Astfel, Alexandru Vişinescu a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii, iar pe 30 martie 2016 Ioan Ficior a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii printr-o decizie care nu este însă definitivă.
Dragnea după ce PSD a atacat dezincriminarea conflictului de interese: Nu am înţeles exact gestul
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat ieri că este nedumerit în privinţa gestului deputaţilor social-democraţi de a contesta la CCR proiectul de lege care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese. ''Mi-o asum. Trebuie să recunosc: ca preşedinte al PSD, mai ales în aceste vremuri, dacă întorci capul puţin, mai apare câte ceva în Parlament. În primul rând, nu am înţeles foarte bine ce au votat. Nu am înţeles de ce au contestat-o la Curte'', a declarat Liviu Dragnea. El a precizat că deputaţii PSD au hotărât să conteste la CCR proiectul după discuţiile apărute în presă. ''Nu am foarte multe explicaţii. Îmi asum, recunosc cinstit: nu am înţeles exact gestul pe care l-au făcut unii colegi de a contesta la CCR'', a conchis liderul social-liberal.
Legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputaţi de la PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL, iar dezbaterea la Curte va avea loc în data de 6 iulie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
