MOZAIC STIRI NATIONALE: Sindicatele din Educaţie cer demisia ministrului Bostan
Astfel, FSE „Spiru Haret a trimis o scrisoare deschisă Guvernului cerând ofical demisia ministrului Bostan, spunând că până nu este demis acesta, reprezentanţii profesorilor nu vor mai asista la nicio formă de dialog social cu reprezentanţii Guvernului. „Nu putem discuta despre o declaraţie dată la plesneală sau într-un moment mai nefericit al carierei sale, e o declaraţie dată în mod conştient, uită că avem o Constituţie, că nu trebuie să băgăm mâinile în buzunarele părinţilor atâta timp cât ei deja contribuie plătind taxe statului. Nu cunosc politician în România care să fi avut un astfel de comportament", a declarat preşedintele FSE „Spiru Haret”, Marius Nistor. Totodată, acesta susţine că "declaraţiile sunt un atac la adresa profesorilor, elevilor şi părinţilor şi un atac la Constituţia României, care prevede gratuitatea învăţământului obligatoriu de stat".
De asemenea, Consiliul Naţional al Elevilor şi ANOSR „solicită prim-ministrului Dacian Cioloş demiterea Ministrului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională Marius Bostan, ca urmare a declaraţiilor scandaloase ale acestuia, prin care a numit principiul învăţământului gratuit o «reminiscenţă a comunismului» şi prin care a susţinut că părinţii ar trebui să plătească o taxă lunară pentru a benefica de o educaţie de calitate pentru copiilor lor”, se arată într-un comunicat de presă.
Ministrul Bostan a spus, marţi, că regretă că declaraţiile sale au fost interpretate. Într-o postare pe Facebook intitulată "Dragi prieteni din online şi din media", ministrul a scris că se bucură de interesul pe care l-a stârnit, dar e trist şi regretă pentru că declaraţiile sale sunt folosite în scopuri politice, postarea fiind publicată în condiţiile în care premierul Dacian Cioloş i-a cerut să îşi ceară scuze şi să vină cu clarificări.
Marius Bostan a mai spus că intervenţia sa viza un sistem care să permită profesorilor performanţi să fie mai bine plătiţi, iar acest lucru nu se poate face prin atitudini populiste. "Acum merg şi mai departe şi vă spun că, în opinia mea, ca fost profesor de liceu şi la universitate, ca părinte al unor elevi şi student care a parcurs module de educaţie la două universităţi din Europa, soluţia este să recunoaştem situaţia grea în care ne aflăm. O soluţie ar putea fi găsită pentru profesorii dedicaţi şi care fac performanţă. Consider că profesorii ar trebui plătiţi mai bine şi trebuie să li se redea demnitatea, inclusiv prin beneficii mai mari. Însă aceste lucruri nu se obţin prin declaraţii populiste", a explicat ministrul.
Marius Bostan a declarat anterior că "unii profesorii îşi bat joc de meseria lor" şi părinţii ar trebui "să plătească 100 de lei pe lună, simbolic" pentru educaţia copiilor ca să simtă că nu e gratis.
Ipocrizie sau mintea de pe urmă?
Dezincriminarea conflictului de interese, atacată de parlamentari la CCR
Legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată la Curtea Constituţională (CCR) de 98 de deputaţi de la PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL.
Adresa de înaintare a sesizării de neconstituţionalitate a fost semnată de liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru, în condiţiile în care proiectul a fost iniţiat de actualul preşedinte interimar al Camerei din partea PSD, Florin Iordache, fiind votat de parlamentari de la toate partidele. Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea ''ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie'' deoarece actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.
Un al doilea motiv invocat de autorii sesizării de neconstituţionalitate este că legea ''are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de Constituţie. De asemenea, în textul sesizării se mai precizează că legea "asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o <> pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie".
În urmă cu doar o săptămană, plenul reunit al celor două Camere, a adoptat cu 306 voturi "pentru" şi o singură abţinere proiectul de lege pe care acum aceeaşi deputaţi îl consideră neconstituţional.
Iohannis, optimist privind aderarea României la Schengen
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat ieri la Bruxelles că a avut discuţii cu mai mulţi ''lideri relevanţi'' pe tema Schengen şi că ''există semne că lucrurile s-ar putea mişca'' în privinţa aderării României. ''Chestiunea Schengen este permanent pe agenda tuturor discuţiilor pe care le avem, şi bilaterale, şi multilaterale, şi chiar astăzi am avut discuţii cu lideri relevanţi pe această temă în marja întâlnirilor informale. Nu pot să intru acum în detalii, dar există semne că lucrurile s-ar putea mişca'', a sintetizat şeful statului. Iohannis a subliniat că ''România nu numai că acţionează ca un membru de facto'', ci reprezintă o ''piesă importantă'' în siguranţa şi securitatea europeană. ''Este clar că noi ne-am făcut temele, este clar că suntem nu doar capabili, ci suntem deja obişnuiţi să păstrăm nu numai siguranţa cetăţenilor, dar să păstrăm întreaga ţară sigură şi cred că, în acest sens, aderarea României la Schengen ar fi un real câştig şi ar reprezenta un semnal puternic că Uniunea şi Schengen vor realmente să îşi consolideze graniţele exterioare'', a concluzionat şeful statului.
Evaluarea Naţională 2016: Controverse privind un subiect la Matematică
Mai mulţi profesori, elevi şi părinţi reclamă că cerinţa punctului 6 de la Subiectul I de la proba de Matematică din cadrul Evaluării Naţionale nu a fost corect formultă şi i-a indus în eroare pe mulţi candidaţi. În problema respectivă este dată o diagramă care prezintă repartiţia notelor obţinute la un test la matematică de elevii unei clase a VIII-a dintr-o şcoală. Cerinţa este următoarea: „Conform diagramei, numărul elevilor care au obţinut nota 5 la acest test este egal cu...”. „S-au încurcat!”, a explicat mama unul elev de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”. „Nu au înţeles exact cum se citeşte diagrama fiindcă nu era clar precizat care sunt notele şi care şir este numărul de elevi. Suntem câţiva care ne gândim să contestăm”, a spus aceasta. Şi profesorii sunt de acord, avertizând că vor fi zeci de mii de contestaţii numai pe această temă.
„Diagrama nu este complet enunţată pentru că nu se specifică în axa OX notele elevilor şi în axa OY, numărul de elevi. De aceea, unii elevi au citit invers diagrama şi nu le poţi cere în condiţii de examen să gândească ca un adult. Vor fi probabil zeci de mii de contestaţii pe acest subiect şi cel mai simplu ar fi să plece o notă de la Comisia Centrală de Examen către centrele de corectare prin care să li se ceară să acorde punctajul prevăzut indiferent în ce mod au citit elevii diagrama”, a explicat profesorul Ştefan Vlaston. Rezultatele de la Evaluarea Naţională se vor afişa vineri, 1 iulie, iar contestaţiile se depun în aceeaşi zi, între orele 16:00 - 20:00, urmând ca rezultatele finale să fie afişate în data de 5 iulie, potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei.
Baronul PSD de Constanţa, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul Centrului Militar Zonal, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă. În acest dosar, el a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 - noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa. Într-un dosar separat, fostul lider PSD a fost condamnat luni la 6 ani închisoare cu executare pentru că a împiedicat efectuarea unor controale ale Curţii de Conturi şi nu a respectat dispoziţiile legale privind prelungirea unor certificate de urbanism. Această ultimă sentinţă nu este definitivă.
Miki Şpagă renunţă la politică
Senatorul Şerban Mihăilescu, cunoscut în mediul politic şi cu porecla Miki Şpagă, a anunţat ieri că se va retrage definitiv atât din Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), cât şi din viaţa politică. "Voi renunţa la orice formaţiune politică. Cred că e pe final. Mai durează două-trei luni. Am avut cinci mandate şi nu cred că mai sunt multe lucruri de spus", a afirmat Mihăilescu, citat de Agerpres.
Proiect: Profesorii s-ar putea pensiona, la cerere, cu trei ani înainte de limita de vârstă
Un grup de senatori PSD au depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege pentru completarea Legii educaţiei naţionale, care prevede că personalul didactic poate fi pensionat, la cerere, cu trei ani înainte de limita de vârstă. "Personalul didactic poate fi pensionat, la cerere, cu 3 ani înainte de limitele de vârstă prevăzute de legislaţia în vigoare, dacă are o vechime în învăţământ de cel puţin 25 de ani femeile, respectiv 30 de ani bărbaţii", se arată în proiectul de lege care se află în dezbatere publică la Camera Deputaţilor până la 26 septembrie. Potrivit expunerii de motive a iniţiativei legislative, dreptul la pensionare la cerere al cadrelor didactice s-a regăsit în statutul didactic anterior anului 2011. "Pe de altă parte, există angajaţi care îşi doresc pensionarea, la cerere, pentru că nu se mai află în posibilitatea fizică sau psihologică să răspundă cerinţelor de eficienţă ale sistemului de învăţământ actual într-o continuă schimbare, iar acest fapt se reflectă în rezultatele elevilor. Există, de asemenea, cadre didactice care demonstrează competenţă şi după îndeplinirea vârstei de pensionare. Acestora legea le permite să rămână ca titulari în sistemul de învăţământ încă trei ani peste vârsta standard de pensionare. Astfel, pentru a echilibra balanţa considerăm că propunerea este întemeiată. Dacă legea permite activarea cadrelor didactice, la cerere, trei ani după împlinirea vârstei de pensionare să li se permită şi pensionarea acelor angajaţi care consideră că nu mai sunt apţi de rezultate în învăţământ, tot cu trei ani, dar anterior vârstei de pensionare", se arată în expunerea de motive. Printre iniţiatorii acestui proiect se numără Liviu Pop, Ecaterina Andronescu şi Mihai Fifor.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
