MOZAIC STIRI NATIONALE: Pensii de serviciu pentru profesori?
Potrivit Raportului dat de comisiile de învăţământ şi de muncă din Senat, proiectul iniţial, care se referea doar la acordarea pensiilor de serviciu pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, a fost extins la întreg personalul didactic din învăţământ. Astfel, profesorii cu o vechime efectivă de 30 de ani în învăţământ, vor beneficia, la împlinirea vârstei legale de pensionare, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni. Raportul celor două comisii introduce şi pensiile de urmaş. ''La decesul susţinătorului soţul sau soţia şi copii în vârstă de până la 16 ani sau dacă continuă studiile până la 26 de ani beneficiază de pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii, din pensia de serviciu în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, actualzată, după caz'', se arată în raportul dat de cele două comisii.
În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public, se acordă cuantumul cel mai avantajos. Guvernul nu susţine adoptarea acestui proiect de lege.
Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a Senatului la solicitarea liderului grupului parlamentar al PSD, Mihai Fifor. Propunerea urmează să fie votată în prima săptămână a sesiunii din toamnă, Senatul fiind cameră decizională, după ce şedinţa de ieri a Senatului a fost suspendată din lipsă de cvorum.
UNPR pierde parlamentari şi la Camera Deputaţilor
Patru deputaţi UNPR au decis să treacă la PSD, a anunţat ieri secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici, precizând că aceştia sunt Laurenţiu Chirvăsuţă, Toti Holban, Viorel Blăjuţ şi Valentin Blănaru.
Grupul UNPR din Camera Deputaţilor mai numără 23 de deputaţi, în timp ce cel din Senat a fost desfiinţat. Astfel, zece senatori UNPR au părăsit luni şi marţi partidul, 8 dintre ei alegând PSD. Tot în şedinţa de ieri senatorul Teiu Păunescu, ales din partea PPDD, şi-a anunţat trecerea la grupul parlamentar al ALDE.
Românii, cei mai numeroşi străini expulzaţi din Franţa în 2015
Românii ocupă primul loc în clasamentul străinilor expulzaţi din Franţa în anul 2015, potrivit statisticilor elaborate de Poliţia de Frontieră din această ţară. În total, în 2015, din Franţa au fost expulzaţi 10.471 de străini, dintre care 2.422 sunt români şi 165 sunt moldoveni.
Cetăţenii români trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru a putea rămâne în Franţa, cum ar fi să justifice că desfăşoară acolo o activitate profesională. În caz contrar, ei pot fi expulzaţi.
Cea de-a doua poziţie este ocupată de albanezi, 1.934 dintre aceştia fiind expulzaţi în 2015 din Franţa. Cu toate că nu sunt membri UE, ei pot rămâne în Franţa fără viză pe o perioadă de maxim 90 de zile, după care pot fi expulzaţi. Acestora le urmează 831 de algerieni, 772 de tunisieni, 731 de marocani. Şi cetăţeni din zone de conflict au fost trimişi în ţara de origine: 19 afgani, 11 gambieni, 8 iranieni, 10 sudanezi şi 4 eritreeni.
Această terminologie implică atât o expulzare în ţara de origine sau în orice altă ţară unde acest lucru este permis din punct de vedere legal. Potrivit Ministerului francez de Interne, patru sirieni au fost expulzaţi în Egipt în 2015.
Numărul de imigranţi români, albanezi, algerieni, tunisieni şi marocani expulzaţi reprezintă 63 la sută din totalul expulzărilor din Franţa, în anul 2015, potrivit Le Parisien.
Cercetătorii ar putea fi scutiţi de impozit pe venit
Premierul Dacian Cioloş a declarat, ieri, la începutul şedinţei de Guvern, că vrea ca, de la 1 august, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din activităţi de cercetare şi dezvoltare aplicativă sau dezvoltare tehnologică să fie scutite de la plata impozitelor pentru aceste venituri. ”Ne propunem ca persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din activităţi de cercetare şi dezvoltare aplicativă sau dezvoltare tehnologică să fie scutite de la plata impozitelor pentru aceste venituri. În măsura în care vom decide acest lucru astăzi, ar urma să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2016”, a declarat premierul Dacian Cioloş.
Prim-ministrul a explicat că, ”în cifre absolute”, în România se cheltuieşte pentru cercetare şi dezvoltare pe cap de locuitor de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană. ”Pe de altă parte, vedem din ce în ce mai mult în diferite sectoare economice că dincolo de mâna de lucru relativ ieftină pe care România a putut să o ofere în timp, observăm că din ce în ce mai mult sunt solicitaţi ingineri, specialişti, cercetători care vin să aducă valoare adăugată investiţiilor care se fac în România în diferite sectoare economice. În acelaşi timp, sectorul de cercetare-dezvoltare din ţară e încă subdimensionat”, a arătat premierul. Cioloş a precizat că speră, prin facilităţile pe care Guvernul le oferă, să stimuleze atât investiţiile unor companii private în cercetare-dezvoltare, cât şi interesul din partea tinerilor de a se forma şi de a lucra în acest domeniu.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
