MOZAIC STIRI NATIONALE: UNPR se dezintegrează: PSD ia parlamentarii, PNL rămane cu sigla
Negocierile dintre PNL şi UNPR continuă, un rezultat final fiind aşteptat săptămâna viitoare, iar în cadrul discuţiilor UNPR înclină mai degrabă spre alianţă decât spre fuziune şi cere 20 de locuri eligibile pe listele pentru parlamentare, au declarat, ieri, surse din UNPR.
Potrivit surselor citate, UNPR aşteaptă o ofertă concretă din partea PNL, ofertă care nu poate fi luată în serios în absenţa validării ei în Biroul Politic Naţional (BPN) al liberalilor. Acest lucru se va întâmpla probabil săptămâna viitoare, după ce şedinţa conducerii PNL programată marţi a fost amânată pentru lunea viitoare.
Până acum au fost mai multe discuţii între conducerile celor două formaţiuni în cadrul cărora s-au discutat două variante de colaborare PNL – UNPR: fuziune sau alianţă. Condiţiile minimale puse în cadrul ambelor variante au fost 20 de locuri eligibile pentru uneperişti la alegerile din toamnă şi eliminarea tuturor celor cu probleme penale din rândurile UNPR. Potrivit surselor citate, ambele condiţii ar fi fost deja agreate atât de PNL, cât şi de unii lideri ai UNPR. Inclusiv Gabriel Oprea ar fi de acord, au mai spus sursele consultate, el nedorind să mai candideze pentru un nou mandat de parlamentar.
Varianta renunţării la PSD ar fi dorită de cei mai mulţi aleşi ai UNPR, mai susţin sursele citate. Astfel, în prezent, UNPR are 43 de senatori şi deputaţi, iar surse din conducerea formaţiunii susţin că 30 dintre aceştia vor merge alături de PNL, restul de 13 rămânând să colaboreze în continuare cu PSD.
Una dintre consecinţele colaborării dintre PNL şi UNPR va fi o acţiune comună pe plan parlamentar până la alegerile din toamnă, uneperiştii urmând astfel să părăsească alianţa cu PSD.
Sursele citate din conducerea UNPR au mai declarat că discuţii au fost şi cu PSD privind o eventuală fuziune, dar că Liviu Dragnea ar fi oferit locuri eligibile pe listele pentru parlamentare doar pentru trei dintre liderii uneperişti, deşi liderul PSD a susţinut public contrariul.
Şi în PNL părerile sunt împărţite în privinţa colaborării cu UNPR. O eventuală fuziune a formaţiunii liberale cu UNPR este "complicată tehnic şi costisitoare ca imagine", a spus ieri, prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu, adăugând şi că, în această situaţie, nu pot fi eludate criteriile de integritate ale PNL sau programele şi doctrinele.
Nouă parlamentari mai puţin
Pană la o eventuală alianţă sau fuziune cu PNL, UNPR s-ar putea trezi fără parlamentari. Numai ieri, pană la închiderea ediţiei, în plenul Senatului şi-au anunţat plecarea 9 parlamentari, 7 dintre ei alegând PSD. ''Motivat de faptul că noi - senatorii României - trebuie să fim foarte responsabili şi să privim în viitorul proster al României începând de astăzi voi face parte din grupul PSD'', a spus în deschidere lonel Agrigoroaie.
La rândul său, Şerban Mihăilescu a spus că preferă să-şi petreacă restul mandatului ca independent. La PSD au mai migrat Dan loniţă, Octavian Bumbu, Simeon Purec, Dumitru Bujor, iar Ioan Iovescu a rămas senator independent. Ulterior, şi-au anunţat demisia din UNPR şi Lucian lliescu şi Marin Burlea, ambii optând pentru PSD.
''Începând de astăzi voi continua să lucrez în grupul parlamentar al PSD. Sunt practicantul unei profesii liberale, dar de fiecare dată în fiecare zi vin în contact cu sărăcia unei populaţii tinere. În evoluţia mea am fost în permanenţă împins spre stânga. Marin Preda, un ilustru compatriot al nostru, în una din ultimele scrieri autobiografice în plină epocă comunistă a spus: nu sunt membru al PCR dn cauză că mă situez mult mai la stânga. Cred că şi eu am luat-o puţin mai spre stânga şi nu ma există alt partd decât PSD'', a declarat Marin Burlea în plen.
Guvernul a sesizat din nou la CCR legea privind pensiile aleşilor locali
Guvernul a sesizat din nou CCR privind legea pensiilor aleşilor locali, a anunţat premierul Dacian Cioloş ieri la postul public de radio. El a subliniat că din textul adoptat de parlamentari nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii care nu respectă principiul contributivităţii. Cioloş a arătat că a cerut judecătorilor CCR să clarifice dacă elementele menţinute în lege sunt constituţionale. "Am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituţională. Chiar astăzi (n.r. - luni) am semnat acest document pentru că în continuare din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele, aşa cum e prevăzută legea, ar urma să impacteze bugetul de stat pentru că şi bugetele locale, mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat, şi pe de altă parte nu se respectă principiul contributivităţii, legea ar urma să se aplice retroactiv, deci am cerut din nou Curţii Constituţionale să clarifice dacă aceste elemente care în continuare sunt menţinute în lege sunt constituţionale", a spus premierul.
El a mai subliniat faptul că pensiile speciale acordate anumitor categorii ocupaţionale riscă să afecteze pe termen mediu şi lung sustenabilitatea sistemului de pensii din România, impactul bugetar a pensiilor speciale aprobate fiind de aproximativ 400 de milioane de lei pe an. Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat marţi legea pensiilor speciale pentru aleşii locali, care fusese declarată neconstituţională de CCR, la sesizarea Guvernului. Parlamentarii au reanalizat legea şi au stabilit că pensiile speciale vor fi finanţate de la bugetele locale.
Baronul PSD de Constanţa, condamnat la şase ani de închisoare
Tribunalul Bucureşti a decis, ieri, condamnarea la şase ani de închisoare în cazul lui Nicuşor Constantinescu. Baronul PSD este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu emiterea sau prelungirea unor autorizaţii de construire a unor centrale eoliene, decizia putând fi atacată cu apel, prejudiciul estimat de procurori fiind de aproximativ 30.000.000 de euro.
Ancheta în acest caz a început în anul 2014, şi, potrivit DNA, după ce instanţele judecătoreşti au dispus prin nouă hotărâri definitive pronunţate în perioada 2008 - 2011 ca preşedintele CJ Constanţa să procedeze la emiterea documentelor respective, acesta ar fi refuzat punerea în executare a hotărârilor prin care era obligat să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa este cercetat şi în alte dosare ale DNA. În unul dintre ele, legat de subfinanţarea Centrului Militar Zonal, Nicuşor Constantinescu a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, în octombrie 2015, decizia fiind şi în acel caz nedefinitivă. Nicuşor Constantinescu a fost arestat preventiv, din nou, în luna mai, fiind acuzat de procurori că s-ar fi sustras de la obligaţiile prevăzute prin măsura controlului judiciar, respectiv obligaţia de a se prezenta la instanţă la termenele prevăzute, după ce, în ultima perioadă, preşedintele CJ Constanţa s-a internat de mai multe ori în diverse unităţi sanitare chiar în preajma termenelor de judecată.
Patru senatori cer suplimentarea bugetului unei deplasări în Franţa pentru a plăti bagajele extra
Conducerea Senatului a respins, ieri, solicitarea a patru senatori care, după ce au efectuat o vizită în Franţa, au cerut suplimentarea cu încă 50 de euro a bugetului aprobat pentru a plăti excedentul de bagaje de cală. ''La întâlnirile la care au fost în Franţa din partea Senatului delegaţia României a avut câteva obiecte pentru cadouri provenite din magazia Senatului. Cu aceste obiecte, s-ar părea, s-a depăşit excedentul de bagaje clasic. Cei de la linia aeriană nu au fost de acord să scutească de la plată'', a declarat vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru. El a precizat că suma solicitată de cei patru senatori este 50 de euro. ''Biroul Permanent a apreciat că suma este modică şi poate fi acoperită altfel, nu din bugetul Senatului'', a mai spus Chelaru.
Din delegaţie au făcut parte senatorii Viorel Grigoraş, senator PNL, preşedintele Grupului, Florian Popa, senator PSD, vicepreşedinte al Grupului, Laurenţiu Coca, vicelider al Grupului PSD Senat, membru al Grupului şi Marinică Dincă, secretar al Grupului PNL Senat.
Ponta îşi acuză colegii din PSD de aroganţă
Fostul premier Victor Ponta se declară îngrijorat pentru PSD din perspectiva unei fuziuni PNL - UNPR, afirmând că impresia de aroganţă şi comportament de "vătaf judeţean" este transmisă către parteneri. El a comentat pe Facebook informaţiile despre o eventuală fuziune PNL- UNPR. ''Sunt îngrijorat pentru PSD - întotdeauna cel mai mare pericol pentru PSD a fost izolarea. E rău să fii cel mai mare partid dar singur, e fff uşor să scapi de aliaţi şi e fff greu să îţi câştigi alţii (mai ales dacă impresia de aroganţă şi comportament de "vătaf judeţean" este transmisă către parteneri)'', afirmă Ponta. ''Din perspectiva PNL, unirea cu UNPR ( partid de stânga, având culoarea roşie şi lideri foşti pesedişti) va mari scârbă şi dezamăgirea electoratului propriu şi va consolida dezastrul electoral care se prefigurează în toamnă, aducerea şi a lui Geoană în combinaţie e bomboană pe colivă'', spune fostul premier, care susţine şi că UNPR a supravieţuit ca identitate într-un USL câştigător pentru a dispărea rapid într-un PNL pierzător.
Fostul premier vede ca şi câştigător ALDE, susţinând că ''devine din ce în ce mai mult un actor indispensabil atât pentru electoratul liberal ( dezamăgit de PNL) cât şi pentru PSD (care nu mai are alt aliat compatibil şi credibil în afară de ALDE)!''.
Vârsta medie a mamei la naştere a fost de 28,3 ani, anul trecut
Vârsta medie a mamei la naştere a fost de 28,3 ani anul trecut, în uşoară creştere faţă de 2014, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS). "În anul 2015, vârsta medie a mamei la naştere a fost 28,3 ani, în uşoară creştere faţă de anul 2014 (28,2 ani), iar vârsta medie la prima naştere a fost egală cu cea din anul precedent (26,8 ani). Mamele din mediul rural au născut, în medie, la o vârstă mai mică, 26,8 ani (24,4 ani la prima naştere) comparativ cu cele din mediul urban, unde vârsta medie la naştere a fost de 29,5 ani (28,4 ani la prima naştere)", se arată în document.
Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a părinţilor arată că cei mai mulţi nou-născuţi au părinţi cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani. Din numărul total al născuţilor-vii, mai mult de jumătate (54,3%) au avut ambii părinţi din această grupă de vârstă.
Jumătate (50,3%) din numărul total al născuţilor-vii înregistraţi în România au mame salariate, iar 39,3% au mame casnice.
Vreme călduroasă şi caniculară la câmpie după 29 iunie
Meteorologii anunţă un început de săptămână cu temperaturi în scădere, pentru ca ulterior vremea să redevină caldă şi chiar caniculară în majoritatea regiunilor ţării, potrivit estimării evoluţiei valorilor termice şi a precipitaţiilor în intervalul 27 iunie - 10 iulie. Vremea se va menţine călduroasă în Moldova în prima zi a intervalului, când media valorilor maxime va fi de 32 de grade, iar a minimelor se va situa în jurul valorii de 19 grade. În 28 şi 29 iunie, temperatura va scădea şi se vor înregistra medii ale valorilor diurne în jur de 26 de grade şi minime, în medie, de 16 grade. Ulterior vremea va redeveni călduroasă, cu o medie regională a temperaturilor maxime de 30 — 32 de grade şi de 17 — 18 grade a celor minime. Instabilitatea atmosferică va fi în creştere la începutul intervalului, astfel că, mai ales în data de 28 iunie, vor fi averse, izolat însemnate cantitativ. Manifestări specifice instabilităţii atmosferice vor fi posibile pe arii restrânse şi în restul perioadei, cu o probabilitate mai ridicată în perioada 2 — 4 iulie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
