MOZAIC STIRI NATIONALE: Bulgaria şi Ucraina vor să trimită trupe în Romania
Dimensiunea unei brigăzi NATO variază între 3.200 şi 5.500 de militari, dar va fi stabilită în funcţie de câte trupe sunt pregătite să trimită statele membre. "Împreună cu omologul meu român, am ajuns la concluzia că este necesară o prezenţa mult mai evidentă a forţelor NATO în zona Mării Negre. Avem o perspectivă comună în acest caz şi probabil vom discuta mai aprofundat această chestiune la summitul NATO de la Varşovia", a adăugat Nenchev, pe marginea întâlnirii de la Bruxelles a miniştrilor Apărării din statele membre NATO.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat marţi că România s-a oferit să găzduiască şi coordoneze o brigadă militară NATO de 5.000 de militari, în cadrul măsurilor de disuasiune luate în raport cu Rusia.
Miniştrii Apărării ai statelor NATO au aprobat marţi trimiterea a circa 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă, în Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia.
Tot ieri, ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a exprimat interesul manifestat de Ucraina pentru participarea la brigada multinaţională româno-bulgară, în cadrul discuţiilor cu omologul său român, Mihnea Motoc. "Avem experienţa participării la forţe militare multinaţionale, cum ar fi brigada comună Lituania, Polonia şi Ucraina (LITPOLUKRBRIG). Sunt de părere că acesta este încă un pas în direcţia îmbunătăţirii securităţii în regiunea noastră," a mai spus Poltorak. Ministrul Mihnea Motoc a spus că ideea participării trupelor ucrainene la brigada româno-bulgară urmează să fie discutată.
Fiul lui Adamescu se va plimba cu un dispozitiv de localizare montat pe picior
Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, a fost eliberat pe cauţiune, ieri, de magistraţii din Londra, acesta urmând să poarte în permanenţă un dispozitiv de localizare montat pe picior, au declarat surse judiciare pentru Mediafax. Potrivit surselor citate, Alexander Adamescu reţinut în baza unui mandat european de arestare, emis de Tribunalul Bucureşti, a fost eliberat pe cauţiune de judecătorul din Westminster Magistrates Court. "Acesta va trebui să poarte în permanenţă un dispozitiv de localizare montat pe picior şi să plătească o garanţie financiară ce constă într-o sumă considerabilă", au declarat sursele judiciare. De asemenea, anchetatorii au reţinut paşaportul lui Alexander Adamescu dar şi a membrilor săi de familie, iar de trei ori pe săptămână va trebui să se prezinte la o secţie de poliţie din Londra.
Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, a fost dus marţi în faţa unei instanţe din Londra, pentru confirmarea mandatului european de arestare, emis de Tribunalul Bucureşti, asta după ce fusese reţinut luni seară de poliţişti. Acesta va fi liber până ce judecătorii vor soluţiona cererea de extrădare în cazul său.
Bogdan Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, este acuzat în Romania de dare de mită.
Peste 535.000 de studenţi înscrişi în anul universitar 2015-2016
În anul universitar 2015-2016 au fost înscrişi în învăţământul superior 535.218 studenţi, din care 288.432 (53,9%) sunt femei, arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS). De asemenea, datele mai arată că 535.029 studiază în mediul urban şi 189 în mediul rural. Cele mai atractive specializări din învăţământul superior au fost: afaceri, administraţie şi drept (24,0% din totalul studenţilor/cursanţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (22,2% din totalul studenţilor/cursanţilor). Studiul mai arată că în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost de 133.500 studenţi, iar studentele au reprezentat 58,3% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil de afaceri, administraţie şi drept (29,7%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,2%), sănătate şi asistenţă socială (11,0%)
CSM: Iniţiativa lui Tăriceanu contravine Constituţiei
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-a declarat surprins de criticile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe marginea proiectului său de lege care îl exclude pe preşedintele Romaniei din procedura de numire a mai multor funcţii-cheie din justiţie. Şeful Senatului a subliniat că membrii CSM vorbesc despre necesitatea independenţei justiţiei, dar atunci când se face o propunere de a creşte independenţa o refuză.
CSM a avizat negativ proiectul semnat de Tăriceanu, arătând că deşi ''pare în acord cu principiile democratice care fundamentează alegerile libere, este deficitară sub mai multe aspecte''. Astfel, CSM arată că în textul iniţiativei nu se arată concret care este modalitatea concretă de organizare a alegerilor pentru preşedintele ÎCCJ sau ce cvorum este necesar, dar şi că eliminarea Consiliului din procedura de numire în funcţiile de conducere de la ÎCCJ contravine Constituţiei, mai precis articolului 125 (2) care prevede că ''propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice''. Consiliul nu este de acord nici cu schimbarea modului de numire a celor mai înalte funcţii din Ministerul Public.
Tăriceanu a propus ca instanţa supremă să îşi aleagă din rândul ei, fără niciun fel de intervenţie din afară preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii şi ca procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţiei ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora să fie numiţi de CSM.