MOZAIC STIRI ECONOMICE:Dobanzile sunt la cel mai jos nivel din istorie
Dobanda Robor cu scadenţa la trei luni, în funcţie de nivelul căreia se calculează dobanda pentru creditele variabile în lei, a ajuns astăzi la minimul istoric de 0,73% pe an, în scădere cu 3% faţă de şedinţa de vineri. Astfel, dacă Robor îşi va menţine tendinţa descendentă pană la finele acestei luni, romanii ar putea să plătească mai puţin pentru ratele la bancă în condiţiile în care majoritatea băncilor îşi actualizează trimestrial nivelul pentru un credit cu dobandă variabilă. De la începutul anului şi pană în prezent, Robor s-a redus cu 27%, ceea ce înseamnă practic o ieftinirea lunară de 30 de lei pentru un credit ipotecar pe 30 de ani de valoare medie (180.000 de lei). Băncile calculează dobanda pentru un credit în lei cu dobandă variabilă în funcţie de nivelul Robor la trei luni la care adaugă o marjă de 2-3 puncte procentuale pentru creditele ipotecare şi de 8-12 puncte procentuale pentru creditele de consum. Pentru creditele acordate prin programul Prima casă, marja dobanda se calculează în funcţie de Robor la trei luni plus o marjă de 2%.
Afacerile cu maşini sunt pe creştere
Cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în primele patru luni ale anului cu 15,7% ca serie brută şi cu 15,1% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică. Afacerile din serviciile de piaţă prestate populaţiei au crescut atat ca serie brută cu 13,9%, cat şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 13,8%. În luna aprilie, volumul a scăzut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 1,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 2,2%. În acelaşi timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 2,1% şi a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,6%. Raportat la aprilie 2015, afacerile au crescut atat ca serie brută cu 14,9% cat şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 15,9%. La serviciile de piaţă prestate populaţiei, creşterea a fost de 9,6% ca serie brută şi cu 11,3% ca serie ajustată. Avansul din primele patru luni a fost susţinut de creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (plus 44,4%), comerţul cu autovehicule (plus 25,2%), întreţinerea şi repararea autovehiculelor (plus 14,5%) şi la activităţile provenite din comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (plus 2,8%). De asemenea, activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a provenit în special din serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (plus 29,0%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (plus 23,6%), activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blǎnurilor (plus 11,6%), activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (plus 8,7%) şi de la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (plus 0,8%).
Producţia de energie electrică a crescut cu 2,6%
Resursele de energie primară au crescut în primele patru luni cu 0,7%, iar cele de energie electrică au crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cu 2,6%. Principalele resurse de energie primară au totalizat 10,8 milioane tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 79.400 tep faţă de primele patru luni din 2015. Producţia internă a însumat 7,12 milioane tep, în scădere cu 350.800 tep, iar importul a fost de 3,7 milioane tep, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Din totalul resurselor, petrolul a avut cea mai mare pondere, cantitatea totală fiind în creştere cu 6,1%, în condiţiile în care producţia internă de ţitei s-a redus cu 3,7%, iar importurile au urcat cu 11,7%. La cărbune, producţia a scăzut cu 0,4%, iar importurile cu 7,8%. Producţia de gaze naturale a fost cu 6,3% mai mică, iar importurile s-au dublat. În ceea ce priveşte energia hidroelectrică, nuclearo – electrică şi energia electrică din import, primele patru luni au adus un avans de 2,7% la producţia internă şi de 42% la importuri. Resursele de energie electrică au fost de 23974,3 milioane KWh, în creştere cu 2,6% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2015. Producţia din termocentrale a fost de 8545,4 milioane KWh în scădere cu -3,2%, iar producţia din hidrocentrale a fost de 6886,8 milioane KWh, în creştere 3,1%. În acelaşi interval, producţia de energie din centralele nuclearo-electrice a fost de 4047,8 milioane KWh, cu 1,8% mai mare decat anul trecut. Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2464,1 milioane KWh, în creştere cu 3,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă in instalaţii fotovoltaice în această perioadă, a fost de 498,7 milioane KWh, în creştere cu 15%. Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 19043,4 milioane KWh, cu 11,3% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2015. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 0,1%, iar consumul populaţiei a crescut cu 1,1%. Exportul de energie electrică a fost de 2577,7 milioane KWh, în scădere cu 28%. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii s-a redus cu 11,2%, la 2353,2 milioane KWh.
Unul dintre principalii indici ai bursei a caştigat 10% în două săptămani
Indicele BET-XT-Total Return, care reflectă evoluţia preţurilor celor mai tranzacţionate 25 de companii romaneşti, dividendele brute şi alte distribuţii de numerar către acţionari, a ajuns săptămana trecută chiar şi la 735 de puncte, potrivit datelor BVB. Indicele a reuşit să caştige în două săptămani chiar şi 10% în condiţiile în care piaţa bursieră s-a dezmorţit odată cu intrarea în perioada de înregistrare pentru distribuţia de dividende. Indicele BET-XT-TR, introdus pe piaţă în luna martie din 2015, a avut ajustarea trimestrială pe 10 iunie şi a scăzut de la 720 de puncte la 709 puncte. În ultima săptămană din luna mai, indicele ajunsese chiar şi la 670 de puncte. În prezent, cea mai mare pondere în compoziţia indicelui o are Banca Transilvania (TLV), cu 17,96%, urmată de Fondul Proprietatea (FP), cu 15,28%, şi de OMV Petrom (SNP), cu 14,56%. După 21 iunie, cand va intra în vigoare ajustarea trimestrială, compoziţia primelor trei companii din indice va fi următoarea: SNP, cu 15%, urmată de TLV, cu 15%, şi FP cu 14,98%. Săptămană trecută, dintre acţiunile companiilor care activează în sectoarele petrol şi gaze, doar SNP a continuat să se aprecieze pentru a treia săptămană consecutiv, cu o creştere de 4,64%, în timp ce titlurile Romgaz (SNG) şi Transgaz (TGN) au consemnat deprecieri chiar şi de 1%, scriu brokerii de la Puls Capital într-un raport. De asemenea, titlurile Transelectrica (TEL), SIF Moldova (SIF2) şi Nuclearelectrica (SNN) au avut data ex-dividend în săptămana trecută, iar brokerii susţin că au avut o evoluţie „destul de bună“ în faţa corecţiilor. Evoluţia titlurilor TEL a fost mai afectată în ultimele zile de apariţia unei ştiri conform căreia Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) are intenţia să reducă tariful mediu de transport cu 10,8%, pană la 18,7 lei/MWh, şi tariful pentru serviciul de sistem cu 6,3%, pană la 12,88 lei/ MWh, în perioada iulie 2016 - iunie 2017.
Preţul petrolului scade pentru a treia zi consecutiv
Petrolul a scăzut pentru a treia zi consecutiv, după ce numărul de sonde care forează pentru ţiţei a crescut în SUA, precizează Bloomberg.Contractele futures pentru petrol au scăzut cu 1,8% în New York, după ce scăzuseră cu 4,2% în ultimele două şedinţe de tranzacţionare. Numărul sondelor de foraj din SUA a crescut cu 3%, la 328 de sonde săptămana trecută, ceea ce marghează cea mai mare creştere a activităţii din august anul trecut. Iranul şi-a anunţat intenţia de a creşte producţia de petrol cu pană la 700.000 de bairli pe zi pentru următorii cinci ani în campurile din zona de vest a ţării, langă raul Karoun, la graniţa cu Irak-ul, potrivit unor declaraţii ale ministrului iranian al Energiei, Bijan Namdar Zanghaneh. Preţul petrolului a crescut cu 85% faţă de minimul ultimelor 12 ani, atins în februarie, în condiţiile în care problemele la nivel global au afectat producţia. Petrolul se tranzacţiona luni dimineaţă cu 48,21 dolari barilul.
Economia Chinei a prins iar viteză
Economia Chinei s-a stabilizat în luna mai, în condiţiile în care producţia industrială a crescut şi consumatorii, împreună cu guvernul, au oferit un suport mai ridicat în lupta împotriva scăderii investiţiilor, care a fost afectată de declinul industriilor vechi, precum cea a cărbunelui. Indicii Bloomberg de analiză a PIB-ului arată un avans de 6,9% în mai pentru China, asemănător cu rezultatele din luna aprilie şi în linie cu proiecţiile guvernului de la Beijing pentru anul 2016. Producţia industrială a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Vanzările din retail au crescut cu 10%, în timp ce investiţiile fixe au urcat cu 9,6% în primele cinci luni ale lui 2016, ratand estimările analiştilor şi avand cea mai slabă creştere din anul 2000. Importurile s-au îmbunătăţit, iar deflaţia a fost moderată. Datele arată că autorităţile de la Beijing au susţinut peisajul economic pe termen scurt cu măsuri de stimulare economică şi suport fiscal, în condiţiile în care restructurările din unele industrii încep să îşi spună cuvantul.
Bursele asiatice, în scădere puternică
Acţiunile asiatice au scăzut în Asia, iar indicele de referinţă al burselor asiatice a înregistrat cel mai mare declin din luna aprilie, în condiţiile în care pieţele asiatice au fost inundate de incertitudine înainte şedinţelor băncilor centrale şi a votului legat de Brexit, scrie Bloomberg. Indicele MSCI Asia Pacific a scăzut cu 1,7% în Tokyo. Optimismul legat de păstrarea costului de împrumut la acelaşi nivel scăzut nu mai poate ţine în frau temerile de alte evenimente economice la nivel global, iar investitorii încep să fie din nou precauţi. Şedinţele Rezervei Federale şi a Băncii Japoniei de la sfarşitul săptămanii, precum şi votul legat de rămanerea Marii Britanii în Uniunea Europeană de peste două săptămani au potenţialul de a deregla puternic pieţele. ”Atitudinea rezervată a investitorilor care se tem de riscurile din piaţă continuă săptămana aceasta. Ședinţele FED şi BOJ, precum şi Brexitul vor da tonul pentru pieţele financiare”, a spus Bernard Aw, strateg la Asia Pte în Singapore. Indicele bursier Nikkei al bursei din Tokyo a scăzut cu 3,35%, iar Topix a avut un declin de 3,33%, în timp ce indicele Hang Seng al bursei din Hong Kong a avut un declin de 2,71%. Indicele CSI 300 al bursei din Shanghai a scăzut cu 1,61%.
