MOZAIC STIRI NATIONALE: Iohannis îi răspunde lui Putin: Nu ne intimidezi
"Recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă", a spus Iohannis. Preşedintele a declarat că situaţia de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre nu a evoluat într-un sens pozitiv şi că provocările curente au un spectru mai larg "cu un complex de ameninţări pe care nu le puteam anticipa cu câţiva ani în urmă şi care fac mediul de securitate imprevizibil". "În Est, avem de-a face cu Federaţia Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internaţional şi care, prin acţiunile sale de militarizare a spaţiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră", a menţionat el, subliniind că mediul de securitate din Sud este instabil şi există ameninţări la adresa securităţii energetice şi cu atacuri cibernetice.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat vineri România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, pe fondul găzduirii elementelor sistemului antirachetă american, considerat o ameninţare la adresa Moscovei. "Dacă ieri în acele zone din România oamenii nu ştiau pur şi simplu ce înseamnă să fie ţinte, atunci azi vor fi forţaţi să ia anumite măsuri pentru a-şi asigura securitatea", a declarat Putin.
Peste 1.700 de persoane, salvate cu nave româneşti, în 2016
Poliţiştii români de frontieră, aflaţi în misiuni de patrulare pe mările Mediterană şi Egee cu nave româneşti, au salvat peste 1.700 de persoane de la înec, de la începutul acestui an şi până acum, a anunţat ieri Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF). Reprezentanţii instituţiei declară că la sfârşitul săptămânii trecute a fost detaşată, pentru o nouă misiune, nava „Ştefan cel Mare” din cadrul Gărzii de Coastă, împreună cu echipajul de la bord, în cadrul Operaţiunii Maritime Comune „Poseidon Rapid Intervention”, ce se desfăşoară la frontierele externe ale Greciei. "Operaţiunea se va desfăşura în Marea Egee, timp de o lună şi jumătate, nava maritimă de patrulare şi intervenţie - tip OPV şi echipajul aflat la bord, format din 25 de poliţişti de frontieră, urmând să execute misiuni de supraveghere şi control, dar şi de căutare şi salvare de vieţi omeneşti, la frontierele externe ale Uniunii Europene, alături de celelalte state membre U.E. participante la misiune", arată IGPF.
Aceasta este cea de-a doua misiune internaţională din acest an a navei „Ştefan cel Mare”, ultima fiind încheiată la începutul lunii aprilie în Italia.
Teste ADN confirmă: Condrea a murit
Parchetul General a anunţat, ieri, că probele ADN confirmă că şoferul care a decedat în accidentul care a avut loc la data de 22 mai, în Corbeanca, este Dan Condrea. "Urmele de culoare brun roşcat şi ţesut descoperite pe elementele de caroserie, cu prilejul cercetărilor la faţa locului, prezintă un profil genetic identic cu probele biologice prelevate de la cadavru. Profilul genetic respectiv aparţine unui bărbat care este tatăl biologic al minorului C.D., cu indice de paternitate 5.580.000", a anunţat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorii precizează că "autoturismul implicat în accidentul mai sus menţionat a fost surprins de o cameră de supraveghere stradală amplasată în Buftea, efectuând mai multe deplasări pe traseul Buftea – Corbeanca, tur şi retur, însumând 13 deplasări în intervalul orar 17:31 – 18:38, ultima deplasare fiind dinspre Buftea spre Corbeanca".
Pe un alt palier, Parchetul General face cercetări referitoare la infracţiuni privind punerea pe piaţa a produsele Hexi Pharma, care în urma testelor s-au dovedit a fi neconforme, infracţiunile investigate fiind de zădărnicirea a combaterii bolilor şi înşelăciune. La acest moment, procurorii nu fac cercetări legate de modul în care Hexi Pharma a câştigat contractele cu spitalele de stat, verificările pe partea de achiziţii publice fiind făcute de Corpul de Control al premierului, au explicat surse judiciare. În dosarul privind zădărnicirea combaterii bolilor, Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma, este cercetată în arest la domiciliu, fiind acuzată de 99 de infracţiuni de înşelăciune în formă continuată, 29 de infracţiuni de înşelăciune şi participaţie improprie la zădărnicirea combaterii bolilor.
Nou dosar penal: Cobai pentru medici
Peste 20 de percheziţii au fost făcute, ieri, la cabinete medicale din ţară într-un dosar în care sunt vizate 31 de unităţi spitaliceşti, existând suspiciuni, printre altele, că au fost falsificate consimţămintele unor presupuşi voluntari la testarea de medicamente. "Percheziţiile sunt efectuate la mai multe unităţi sanitare din Bucureşti şi din judeţele Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, unde îşi desfăşoară activitatea cei în cauză, precum şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor. De asemenea, sunt ridicate înscrisuri şi probe de la 31 de unităţi sanitare aflate pe raza judeţelor Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea", se precizează într-un comunicat de presă al Poliţiei Române. Poliţiştii au suspiciuni că, printre altele, medicii ar fi derulat studii clinice pentru testarea unor medicamente pentru boli mentale, cu falsificarea consimţămintelor presupuşilor voluntari. "Astfel, medicii incluşi în derularea de studii clinice ar fi falsificat întreaga documentaţie de evaluare a pacienţilor - subiecţi, fie prin falsificarea consimţământului de participare la studiu acordat de către pacient sau de către aparţinătorii acestuia, fie prin consemnarea în fişele de evaluare sau foile de observaţii a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia" , se mai arată în comunicat. În studiu pentru medicamente ar fi fost incluse persoane care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental sau, în alte situaţii, medicamentul nici nu ar fi fost administrat. "Ulterior, medicii ar fi prezentat către sponsorul care a comandat studiul, respectiv societăţile percheziţionate, documentele necesare avizării şi aprobării punerii pe piaţă a respectivelor medicamente ce au făcut obiectul studiului clinic", mai precizează anchetatorii.