Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Tăriceanu, anchetat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului

Ziarul de Vrancea
24 mai 2016 326 vizualizări
Preşedintele Senatului i-ar fi minţit pe procurori despre relaţiile pe care le avea cu inculpaţii din dosarul Fermei Regale Băneasa

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au anunţat ieri începerea urmăririi penale faţă de preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, acesta fiind acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Liderul ALDE a mers, ieri, la sediul DNA Braşov pentru a lua la cunoştinţă acuzaţiile, suspiciunile având legătură cu declaraţia de martor pe care a dat-o în dosarul privind retrocedarea ilegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Regale Băneasa. Procurorii precizează că preşedintele Senatului a fost audiat ca martor la data de 15 aprilie 2016, citarea fiind necesară "în condiţiile în care existau indicii că el ar avea cunoştinţă despre activitatea infracţională a grupului" trimis în judecată în dosarul privind retrocedarea celor două suprafeţe, "prin prisma relaţiilor de afaceri sau de prietenie avute cu membrii acestui grup". "Fiind audiat la data de 15 aprilie 2016, în depoziţia luată sub jurământ, acesta a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea / îngreunarea cercetărilor şi a tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată", arată DNA. Potrivit sursei citate "Călin Popescu Tăriceanu a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă de achiziţionarea drepturilor succesoarele ale lui Al României Paul de către Silberstein Tal, Truică Remus şi alţii şi că nu a discutat cu Truică Remus despre taxele notariale. De asemenea, acesta a mai declarat că nu are relaţii apropiate şi nu a păstrat legătura cu inculpaţii Andronic Dan Cătălin şi Silberstein Tal, cu care s-a întâlnit doar sporadic, aflând din presă, ca urmare a comunicatelor DNA, despre acest dosar. A precizat, de asemenea că nu l-a prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România. A mai precizat, că nu a avut o relaţie apropiată cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzând totodată că are cunoştinţă de relaţia acestuia din urmă cu inculpatul Tal Silberstein", declaraţii contrazise de probele din dosar, spun procurorii.

De ce a condus Tăriceanu o campanie anti-DNA?

Deputatul PNL Ovidiu Raeţchi a cerut ieri demisia preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. "Călin Popescu Tăriceanu ar trebui să demisioneze din fruntea Senatului. Nu poţi conduce forul de maturitate şi expertiză al democraţiei româneşti fiind urmărit penal pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului", a scris Raeţchi pe Facebook.
Deputatul PNL, candidat la Primăria Sectorului 5, afirmă că preşedintele Senatului a condus în ultimii ani o campanie anti-DNA pentru că ştia că este implicat în cazul retrocedărilor abuzive. "Cunoscându-şi implicarea în cazul retrocedărilor abuzive, ştiind că va veni momentul să răspundă, Tăriceanu a condus în ultimii ani o campanie anti-DNA în care a implicat fără rezerve şi Senatul României. A întârziat anchete, a atacat procurori şi a înfiinţat comisii ridicole pentru <>. Demisia e un act de ultimă decenţă", mai spune deputatul.

PSD: Un contraatac al sistemului, "oameni din umbră"

În schimb, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, i-a cerut  lui Tăriceanu să nu demisioneze de la conducerea Senatului. "Evident că nu trebuie să demisioneze de la conducerea Senatului. Este un contraatac al sistemului împotriva unui om care spune foarte multe lucruri legate de abuzurile unor organisme de forţă din România vis-a-vis de încălcările în mod repetat şi abuzive a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a unui om care este foarte vocal în ceea ce priveşte sistemul creat de Traian Băsescu, care astăzi, în mod independent, taie şi spânzură în România, luând decizii de unul singur - cine are voie să candideze, cine are voie să facă politică şi cine nu, cine este anchetat şi cine nu şi cine trebuie să dispară de pe scena politică românească", a susţinut Ştefănescu. El mai spune că "oameni din umbră" au declanşat un război preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

DIICOT: Patru foşti miniştri, suspectaţi de constituire a unui grup de tip mafiot

Procurorii DIICOT au cerut Preşedintelui României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru fosţii ministri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, fiind suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, în dosarul Rompetrol II. "În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice", anunţă DIICOT. Astfel, la data de 24 octombrie 2003, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă, nefiind respectate prevederile legale, un exemplu fiind că nota de fundamentare a ordonanţei a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27 octombrie 2003, "conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ".
În cazul lui Dan Ioan Popescu, DIICOT precizează că "acesta a continuat să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de către Patriciu Dan Costache şi după încetarea calităţii de ministru depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărate".
În ceea ce îi priveşte pe Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, foşti miniştri ai Finanţelor Publice, procurorii susţin că "nu au respectat, cu rea credinţă, dispoziţiile legii potrivit cărora “în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare" şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele".
Adrian Năstase, fost premier, a fost audiat de DIICOT în urmă cu câteva două luni.
Procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul "Rompetrol II", punând sechestre de aproximativ trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, investigaţiile vizând intervalul 1998-2003, în ultimii trei ani Guvernul României fiind condus la Adrian Năstase.

PNL cere Parchetului să verifice legalitatea acordării ajutoarelor sociale

PNL cere Parchetului General să verifice legalitatea acordării ajutoarelor sociale în perioada campaniei electorale, a declarat, ieri, deputatul PNL Eugen Nicolăescu, afirmând că Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central şi-au declinat competenţa. "PNL face un apel către Parchetul General să intervină în regim de maximă urgenţă şi să verifice asemenea situaţii astfel încât să vedem dacă se încalcă sau nu legea. Pentru noi este important să se respecte legea", a declarat deputatul.
"Foarte mulţi primari PSD au început în această perioadă de campanie electorală să acorde ajutoarele, prevăzute de lege de altfel, dar noi credem că ele sunt date în această perioadă cu scop strict electoral, adică de a cumpăra voturi. S-a solicitat AEP şi BEC să clarifice dacă asemenea situaţii sunt permise în campania electorală, din păcate niciuna dintre cele două autorităţi nu au transmis nici un răspuns, şi-au declinat competenţa", a susţinut Nicolăescu.

Ce au descoperit medicii la autopsia lui Dan Condrea

Autopsia în cazul Dan Condrea a continuat ieri, medicii eliminând, în urma unei analize amănunţite la inimă, ipoteza unui infarct la volan sau a unui accident vascular cerebral. Potrivit unor surse medicale, cordul era normal, iar moartea a fost cauzată de impactul violent. "Cauza decesului sunt leziunile traumatice grave. Cordul nu are nimic, este unul normal. Nu se pune problema că ar fi făcut infarct sau accident vascular", au afirmat sursele citate.
Luni s-a finalizat o primă parte a necropsiei, fiind prelevate mai multe probe, acestea urmând a fi analizate de către INML. La necropsie s-a observat că trupul neînsufleţit prezenta foarte multe leziuni şi fracturi la cap, coloană vertebrală, torace, abdomen, dar şi rupturi de organe.
Dan Condrea a decedat duminică seară, în urma unui accident produs pe un drum din judeţul Ilfov, în apropiere de localitatea Buftea.

Primarul unei comune, reţinut după ce ar fi dat 50 de lei pe un vot

Primarul localităţii argeşene Bradu, Florin Frătică, a fost reţinut, ieri, pentru 24 de ore, fiind acuzat că ar plătit votul a doi cetăţeni cu câte 50 de lei. Potrivit unor surse din Poliţie, Florin Frătică a fost audiat şi apoi reţinut pe 24 de ore, el fiind acuzat de şantaj, coruperea alegătorilor şi abuz în serviciu.
Anul trecut, primarul comunei argeşene Bradu a fost vizat în dosarul de evaziune şi spălare de bani cu un prejudiciu de 30 milioane de euro, în care au fost făcute percheziţii la persoane şi firme din domeniile IT şi construcţii, potrivit unor surse judiciare. În ianuarie anul trecut, Parchetul Tribunalului Capitalei a început urmărirea penală în acest dosar, faţă de 50 de persoane şi 116 firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare a banilor, după ce anchetatorii au făcut 146 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele reprezentanţilor acestor societăţi. Potrivit Poliţiei Române, în dosar erau vizaţi reprezentanţii a peste 200 de societăţi comerciale care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat. La alegerile din iunie, Florin Fratică candidează pentru a treia oară la funcţia de primar al localităţii Bradu.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.