România, pe ultimul loc în UE la procentul de copii în creşe
Doar 3% dintre copiii cu vârsta mai mică de trei ani din România erau îngrijiţi în anul 2014 în structurile formale de îngrijire a copiilor mici (creşe - n.r.), acesta fiind cel mai mic procent în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
La nivelul UE, în anul 2014 erau aproape 15,5 milioane de copii cu vârsta mai mică de trei ani, iar jumătate dintre ei erau îngrijiţi de părinţi şi 28% erau incluşi în structurile formale de îngrijire, ceea ce înseamnă că ţinta de la Barcelona (33%) nu a fost încă atinsă. În anul 2002, la summitul de la Barcelona, s-a decis ca statele membre să elimine factorii care descurajează participarea femeilor în câmpul muncii şi să ofere structuri formale de îngrijire pentru cel puţin 33% din copii cu vârsta mai mică de trei. În anul 2014, această ţinta era atinsă în doar 10 state membre, în frunte cu Danemarca (70%), Suedia (59%), Belgia şi Luxemburg (ambele cu 49%). În perioada cuprinsă între 2000 şi 2014, numărul copiilor cu vârsta mai mică de trei ani care trăiesc în UE a rămas relativ stabil, chiar dacă există discrepanţe majore în rândul statelor membre. De exemplu, România a înregistrat cel mai remarcabil declin al numărului copiilor cu vârsta mai mică de trei ani (21,5%), de la 692.037 copii în 2000 la 542.955 copii în 2014. În schimb, în Irlanda numărul copiilor cu vârsta mai mică a crescut cu 34,5%.
Eurostat a dat publicităţii aceste date cu ocazia Zilei internaţionale a familiei, care este sărbătorită, anual, la 15 mai.
CSM: Declaraţiile lui Ponta şi ale lui Tăriceanu au afectat sistemul judiciar
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, vineri, că declaraţiile făcute în anul 2015 de Victor Ponta, fost premier, şi de Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, referitoare la activitatea DNA, sunt de natură a afecta independenţa justiţiei. Potrivit CSM, vizate sunt declaraţiile făcute de Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu în spaţiul public, în perioada 7 - 21 iunie 2015, atât prin intermediul unor posturi de televiziune cât şi în Parlamentul României, în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu.
"S-a indus ideea că instituţii de forţă ale statului, prin activitatea abuzivă desfăşurată şi neconştientizarea responsabilităţii pe care o au, urmăresc printr-o încercare de lovitură de stat înlăturarea unui regim democratic ales", precizează CSM. Plenul consiliului a decis că declaraţiile celor doi au depăşit cadrul dicursului politic, "aducând atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia". În cadrul cercetărilor, inspectorii au constatat că susţinerile celor doi sunt acuzaţii nefondate şi constituie "o încercare de disculpare în faţa opiniei publice la acuzele formulate de procurori la adresa domnului Victor Ponta în dosarul instrumentat de DNA, în care avea calitatea de inculpat", transmite CSM.
Crin Antonescu, la DNA: Sunt nevinovat
Fostul preşedinte PNL, Crin Antonescu, a fost audiat la sediul DNA Ploieşti ca martor după denunţul făcut de fosta noră a lui Virgil Măgureanu, Alina Petre, senatorul declarând la ieşire că nici el şi nici soţia sa, Adina Vălean, nu au comis vreo ilegalitate. "Am fost chemat ca martor, după cum v-am spus pentru că acel denunţ, despre care aţi discutat foarte mult, a fost formulat împotriva ambilor. Am avut o întâlnire absolut normală, în parametri legali. Am spus ce am ştiut şi cu asta basta. Eu faţă de această situaţie, faţă de conţinutul denunţului în sine, am făcut declaraţii publice, nu am de gând să le mai repet, tot ce pot spune este că s-a petrecut un fapt normal. Nici eu, nici soţia mea nu am comis vreodată nici cea mai mică ilegalitate", a declarat Crin Antonescu, la ieşirea de la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti.
Fostul lider PNL şi soţia sa, europarlamentarul Adina Vălean, au fost audiaţi de către procurori timp de aproximativ o oră.
Conform unor surse judiciare, printre cei împotriva cărora fosta noră a lui Virgil Măgureanu, Alina Petre, ar fi făcut denunţuri se numără şi Crin Antonescu, pe care aceasta îl acuză de fapte de corupţie, în legătură cu achiziţionarea unui apartament în Sectorul 1 al Capitalei, care ar fi fost cumpărat la un preţ subevaluat. Potrivit unor surse, o parte din banii plătiţi pentru apartamentul cumpărat de fostul lider al PNL ar fi provenit de la un om de afaceri stabilit în Monaco. Aceeaşi sursă susţine că joi au avut loc percheziţii efectuate de DNA Ploieşti la domiciliul şi la firmele afaceristului.
Hexi Pharma, pusă oficial sub urmărire penală
Procurorii de la Parchetul General au anunţat, vineri, că firma Hexi Pharma este urmărită penal pentru "participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor".
Poliţiştii au făcut, tot vineri, percheziţii informatice în dosarul Hexi Pharma, fiind verificate calculatoarele şi telefoanele directorului general Flori Dinu şi ale chimistului fabricii, între timp, mai multe echipe de poliţişti făcând noi verificări la sediul firmei. Pe rolul Tribunalului Bucureşti este înregistrată o cerere a Hexi Pharma, firma în legătură cu care există suspiciuni că a comercializat dezinfectanţi diluaţi pentru spitalele din România, privind intrarea în insolvenţă. Dosarul a fost înregistrat la data de 10 mai pe rolul instanţei. Potrivit informaţiilor care apar în cererea de insolvenţă, firma Hexi Pharma ar avea datorii de 23.426.229 lei, primul termen din dosar urmând să aibă loc la data de 17 mai, la Tribunalul Bucureşti.
În urma informaţiilor apărute pe tema dezinfectanţilor diluaţi care se presupune că au fost folosiţi în spitalele din România, Patriciu Achimş-Cadariu a demisionat din funcţia de ministru al Sănătăţii.
Cioloş: Directorul SRI mi-a prezentat informările pe care le-a transmis
Premierul Dacian Cioloş a declarat, vineri, că directorul SRI i-a prezentat o sinteză a informaţiilor deţinute de serviciu privind situaţia din spitale şi notele pe care le-a transmis în ultimii ani autorităţilor. El a făcut aceste precizări după ce a fost la Ministerul Sănătăţii împreună cu corpul său de control. "Am primit mai multe informaţii în aceste zile şi de la Serviciul Român de Informaţii. Apropo, domnul director (Eduard Hellvig-n.r.) mi-a arătat că în ultimii ani a trimis autorităţilor guvernamentale mai multe informări legate inclusiv de infecţiile nosocomiale. L-am rugat să-mi trimită o sinteză şi mi-a trimis acum o sinteză a informaţiilor pe care le avea, inclusiv potenţiale probleme la modul cum s-au negociat şi semnat anumite contracte", a spus Cioloş, după ce a avut o şedinţă la Ministerul Sănătăţii.
Dosarul lui Oprea: Pantofi mărimea 46, cumpăraţi de DIPI pentru femei
În rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, şi fostul şef al Departamenului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), Gheorghe Nicolae, se arată că printre bunurile cumpărate din banii departamentului se aflau pantofi bărbăteşti mărimea 46, cumpăraţi pentru femei, dar şi bomboane de pom.
Procurorii DNA susţin că la nivelul DIPI, Gheorghe Nicolae ar fi "schimbat destinaţia sumei de 238.173 lei, alocate instituţiei pentru cheltuieli operative, din bugetul de stat, fără respectarea prevederilor legale, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituţiei". În document se precizează că membrii Comisiei de Control al fondurilor operative au identificat situaţii în care justificarea cheltuielilor operative era nelegală ori motivele invocate erau neverosimile, dând exemplu situaţia în care "surse cu nume de femeie erau recompensate cu cantităţi mari de băuturi alcoolice ori cu încălţăminte bărbătească cu numărul „46”". De asemenea, în dosar se arată că din sumele a căror destinaţie a fost schimbată au fost cumpărate produse precum coşuri de cadouri, vin, whisky, palincă, băuturi răcoritoare, cafea, zahăr, ţigări, felicitări, hârtie şi decoraţiuni, dulciuri, brad, farfurii şi pahare din plastic, şerveţele, bomboane de pom, carioci, steme, drapele, rame foto, insigne de aur, un ceas, o canapea şi două fotolii.
DNA susţine că după demisia Guvernului Ponta au fost distruse documente privind cheltuielile DIPI. "Într-o perioadă de aproximativ două săptămâni de la demisia Guvernului şi până la nominalizarea noului ministru de Interne s-a procedat la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile operative ale DIPI", însă trei denunţători nu au semnat niciun document prin care să avizeze favorabil distrugerea.
Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, în prezent senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri. Cei doi sunt acuzaţi şi pentru achiziţia din bani publici a unei limuzine de lux Audi A8 pe care ministrul Oprea a folosit-o în interes personal.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
