MOZAIC STIRI NATIONALE: Cum şi de cine ne apără scutul antirachetă
România a devenit începand de ieri o zonă geostrategică importantă prin găzduirea instalaţiilor antibalistice NATO. Elementele antirachetă din România, integrate în sistemul antibalistic NATO, sunt prezentate de Alianţa Nord-Atlantică drept o formă de contracarare a ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, dar Rusia denunţă modificarea de către Statele Unite a echilibrului geostrategic, ameninţând cu măsuri de retorsiune. Sistemul antirachetă de la Deveselu, inaugurat ieri, va putea proteja Europa Centrală şi de Sud-Est de ameninţări balistice provenind din Orientul Mijlociu. Nu este însă clar dacă sistemul poate face faţă unui atac masiv din partea Rusiei. Zilele trecute, analistul american George Friedman avertiza că instalaţia antirachetă din România are mai degrabă un rol simbolic. "Ar fi ineficient împotriva Rusiei, dacă această ţară ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depăşit rapid printr-un număr relativ mic de rachete şi ar fi total irelevant dacă ruşii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face", afirmă fondatorul Institutului de analize Stratfor. "Iar dacă altă putere nucleară ar decide să lanseze un atac, probabil ar dispune de mai puţine rachete, astfel că sistemul ar putea fi eficient. Însă este neclar de ce o ţară cu un arsenal balistic relativ mic ar lansa un atac şi de ce ar viza Europa", subliniază Friedman.
Agenţia rusă Sputnik a preluat editorialul publicat de George Friedman în revista Geopolitical Futures sub titlul: "Bani cheltuiţi bine? Sistemul antirachetă din România are doar rol «simbolic»".
Nu are încărcătură explozivă
Scutul antirachetă de la Deveselu, care este operaţional de ieri, are 24 de interceptoare de tip SM-3 şi se activează la detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile. Intercepoarele SM-3 sunt produse de Raytheon, au o lungime de 6.55 metri şi un diametru de 0,34 metri.
Interceptorii instalaţi la Deveselu (jud. Olt) nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului. Racheta are o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 km/h.
Modulul IB SM-3 distruge rachete balistice în spaţiu folosind doar impactul, echivalent cu cel produs de un camion de zece tone la viteza de 966 de kilometri pe oră. Indiferent cum îl lansezi, SM-3 poate detecta ameninţări în spaţiu şi le distruge. Programul EPAA include mobilizarea unor nave dotate cu sistemul de interceptare a rachetelor balistice Aegis în Mediterana şi interceptorul Aegis adaptat pentru uscat în Romania şi Polonia.
Scutul antirachetă a costat aproximativ 400 de milioane de dolari pentru amenajarea facilităţii şi în jur de 40 de milioane de dolari, costuri anuale, această sumă fiind suportată de SUA.
Secretarul NATO: Rusia este din ce în ce mai hotărâtă
Prezent în Romania, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, ieri, că Alianţa se adaptează, că implementează "cea mai mare întărire a apărării colective de la Războiul Rece până acum" şi "că Rusia este din ce în ce mai hotărâtă". ''În sud vedem violenţă, terorism, ISIS, instabilitate în orientul mijlociu şi în nordul Africii. NATO se adaptază şi răspunde şi implementăm cea mai mare întărire a apărării colective de la Războiul Rece şi până acum. Ne creştem prezenţa în partea estică a Alianţei, inclusiv în România şi abilitatea de întărire a forţelor dacă este necesar. NATO se confruntă cu provocări şi ameninţări de diferite tipuri şi vedem în est că Rusia este din ce în ce mai hotărâtă, responsabilă pentru acţiunile agresive în Ucraina, anexarea ilegală a Crimeei, şi destabilizând estul Ucrainei.'', a declarat Jens Stoltenberg. Secretarul general al NATO spune că, la Bucureşti, Comandamentul NATO va fi operaţional cu patru ani mai devreme faţă de cum era programat iniţial şi că exerciţiile decurg bine. "Când aliaţii au solicitat României să ofere acest nou comandament, am cerut să fie complet operaţional până 2022, dar va întruni această cerinţă până în 2018, cu patru ani înainte de program. Acestea este un exemplu al angajamentului României de a impulsiona procesul de consolidare a alianţei", a mai precizat Stoltenberg.
Kremlin: Sistemul antibalistic din România,"ameninţare" pentru Rusia
Sistemul antirachetă instalat de Alianţa Nord-Atlantică în România este o "ameninţare" pentru Rusia, a reiterat ieri Kremlinul, avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. "Noi am spus de la bun început că sistemul antirachetă (din România - n.red.) reprezintă o ameninţare pentru Rusia. La început au fost explicaţii ample referitoare la potenţiale ameninţări balistice din partea Iranului. (...) Trebuie să vă amintesc că preşedintele Vladimir Putin a întrebat de mai multe ori împotriva cui este îndreptat acest sistem", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. "Nu se pune întrebarea dacă Rusia va lua sau nu măsuri; este clar că sunt luate măsuri pentru menţinerea securităţii Rusiei la nivelul adecvat", a spus Peskov.
Nepotul unui cunoscut manelist, reţinut pentru tentativă de omor
Nepotul cântăreţului Vali Vijelie, Gabriel Vasile, a fost reţinut pentru 24 de ore, ieri după-amiază, fiind principalul suspect, alături de alţi doi bărbaţi, într-un dosar de tentativă de omor. Decizia a fost luată după ce joi dimineaţă nepotul cântăreţului Vali Vijelie a fost ridicat de poliţişti din locuinţa sa. El este suspectat că în noaptea de luni spre marţi, alături de alţi doi cunoscuţi, a bătut şi a înjunghiat un tânăr de 25 de ani. Sursele citate susţin că atacul s-a petrecut în zona unui restraunt din Sectorul 6 al Capitalei, iar victima a ajuns la spital cu răni grave.
Fostul şef al CJ Cluj, condamnat la 6 ani şi 6 luni de închisoare
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat, ieri, la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat că, odată cu Horea Uioreanu, au fost condamnaţi şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean. "Omul de afaceri Ioan Bene a fost condamnat la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, iar Vasile Pogăcean la 3 ani de închisoare cu executare", a spus Trestian. De asemenea, consilierul judeţean PNL, Ioan Petran, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare la Curtea de Apel Cluj.
Horea Uioreanu a fost reţinut de procurorii DNA în 28 mai 2014 pentru cinci infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani, şi, ulterior, arestat preventiv pe 29 de zile, alături de oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean. Cei trei se află din 30 martie 2015 sub control judiciar.
APMGR: Medicamentele generice respectă standardele de calitate
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a precizat ieri că medicamentele generice comercializate pe piaţa din România au aceeaşi eficacitate din punct de vedere terapeutic cu cele inovative corespunzătoare. Precizările vin ca urmare a apariţiei unor materiale de presă ce susţineau că medicamentele generice nu au efect terapeutic. ''Considerăm că afirmaţiile false apărute în presă sunt iresponsabile şi constituie un atac asupra siguranţei naţionale, dar şi a unei industrii strategice pentru România, care asigură peste 8.000 de locuri de muncă şi contribuie cu 1,5% la PIB. Studiem căile legale prin care putem contracara aceste acţiuni în instanţă'', a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian. El a arătat că nu pot exista cazuri în care medicamentele generice să fie neconforme, întrucât toate medicamentele prezente în lanţul legal de distribuţie, indiferent că sunt inovative sau generice, trec prin acelaşi proces strict de evaluare şi aprobare nu numai al Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), ci şi al European Medicines Agency (EMA) sau al Federal Drug Administration (FDA), pentru a primi autorizaţia de punere pe piaţă.
Totodată, APMGR menţionează că medicamentele generice conţin aceeaşi substanţă activă ca şi medicamentul inovativ corespunzător, în aceeaşi concentraţie şi formă farmaceutică, acţionând în acelaşi mod în corpul uman.
