MOZAIC STIRI NATIONALE:Liviu Dragnea ar putea să stea cinci ani în spatele gratiilor
Procurroii DNA au cerut magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), vineri, pedeapsă cu executare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea. De asemenea, la acest ultim termen de judecată în dosarul Referendumului, procurorii au cerut magistraţilor condamnare cu executare a 45 de persoane judecate în dosar. "Vă rugăm să dispuneţi condamnarea celor 45 de pedepse cu executare. Pentru Liviu Dragnea se impune majorarea pedepsei şi executarea în regim de detenţie" au declarat procuroii în faţa instanţei. Potrivit anchetatorilor pedeapsa minimă, "potrivit ghidului anticorupţie, pentru faptele de care este acuzat Liviu Dragne, practic este între trei şi cinci ani". "Demersurile lui Dragnea au fost de a-i determina pe oameni să voteze. Neprezenţa la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetăţenilor. Inculpatul a văzut aleşii ca pe nişte obiecte care trebuie scoase din casă şi aduse la urne" au mai spus procurorii.
"Vă rog să nu luaţi în seama caracterizarea făcută mie de către DNA. Nu asta e realitatea. Aşa-zisele foloase necuvenite obţinute de PSD: vă reamintesc ca a fost o confruntare dură între preşedintele de atunci şi popor. Eu am fost desemnat de partid să coordonez acea campanie. Cred cu tărie în nevinovaţia mea şi solicit achitarea", a spus Dragnea în ultimul cuvant.
Ulterior, instanţa supremă a anunţat că se va pronunţa în acest dosar pe data de 22 aprilie.
Judecătorii ICCJ l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012. Decizia a fost atacată la completul de cinci judecători. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Patriarhia le cere preoţilor să-şi ascundă preferinţele politice
"Opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret" iar cei "care se implică în politică în calitate de membru sau de candidat al unui partid încalcă legământul depus la hirotonie", a transmis Biserica Ortodoxă Română, vineri. Potrivit unui comunicat, Biserica Ortodoxă Română doreşte să facă "cât mai clară atitudinea Bisericii faţă de viaţa politică şi campaniile electorale". "În vederea respectării opţiunilor politice ale credincioşilor săi, preotul are obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică faţă de problemele cu caracter politic, iar opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret".
Patriarhia Română subliniază faptul că "arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică, să fie membri ai unui partid politic, să candideze la alegerile parlamentare sau locale, să participe la campanii electorale şi să ocupe funcţii de demnitar/înalt funcţionar public la nivel central sau local".
Totuşi, în situaţii excepţionale, Biserica Ortodoxă Română aprobă ca "preoţii şi diaconii să candideze, însă doar ca independenţi şi doar pentru calitatea de consilier local şi consilier judeţean în România cu aprobarea scrisă a ierarhilor lor". "În acest caz, preoţii şi diaconii care au obţinut, în mod excepţional, aprobarea bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul judeţean vor fi suspendaţi de la slujirea liturgică pe întreaga perioadă a campaniei electorale (pentru evitarea oricăror suspiciuni referitoare la folosirea de mijloace pastorale în campania electorală), vor adopta în timpul campaniei electorale un comportament adecvat demnităţii preoţeşti, vor respecta legislaţia în vigoare privind campaniile electorale şi alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi nu vor folosi în scopuri electorale lăcaşurile de cult", se mai spune în comunicat.
S-a mai stins o stea a teatrului romanesc
Actorul Mircea Albulescu a încetat vineri din viaţă la Spitalul Floreasca la vârsta de 81 de ani. Mircea Albulescu avea mai multe probleme cardiace. De altfel, în urmă cu doi ani, a fost supus unei triple operaţii de bypass la inimă. Într-o emisiune de televiziune marele actor spunea: "Aştept moartea, sunt tot mai aproape de ea, e cea mai grea aşteptare. Soţia mea a încetat din viaţă acum câţiva ani, dar de ceva vreme o simt tot mai des prin casă, mă ceartă adesea, că sunt dezordonat, că de ce pun aia colo sau dincolo. Poate că e tot mai prezentă pentru că mă apropii şi eu de lumea de dincolo, de lumea ei", adăugând "E bine în viaţa asta, ca actor, să dispari când trebuie, cât eşti pe val".
Mircea Albulescu a fost unul dintre cei mai cunoscuţi actori români, profesor universitar (doctor în arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR).
A jucat în sute de spectacole pe scenele Teatrului Municipal din Bucureşti, Teatrului de Comedie şi Teatrului Naţional din Bucureşti şi a interpretat sute de roluri memorabile în filme şi teatrul radiofonic.
O treime dintre români au părere bună despre Principesa Margareta
Aproape 40% dintre români au o părere bună şi foarte bună despre Principesa Margareta în calitate de Custode al Coroanei Regale a României, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research şi transmis vineri Agerpres. Potrivit sondajului citat, 8,8% dintre români au o părere foarte bună despre Casa Regală a României (faţă de 10,8% în septembrie 2015), 35,7% una bună (faţă de 32,1% în septembrie 2015), 37,7% nici bună, nici proastă (faţă de 10,8% în septembrie 2015), 9,9% proastă (faţă de 11% în septembrie 2015), iar 3% foarte proastă (faţă de 5,3% în septembrie 2015). Întrebaţi ce părere au despre Principesa Margareta în calitate de Custode al Coroanei Regale a României, 6,1% dintre cei chestionaţi au declarat că au o părere foarte bună, 33,6% una bună, 38,8% nici bună, nici proastă, 10,4% proastă, iar 3% foarte proastă.
Barometrul INSCOP mai arată că, în eventualitatea organizării unui referendum privind schimbarea formei de guvernământ a României, 53,3% dintre români ar vota împotriva monarhiei şi pentru menţinerea republicii (faţă de 52,5% în septembrie 2015), în timp ce 24,5% ar vota în favoarea monarhiei (faţă de 29,1% în septembrie 2015). Pe aceeaşi temă, 22,2% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu răspund. Barometrul a fost realizat de INSCOP Research la comanda "Adevărul", în perioada 21 — 28 martie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
