MOZAIC STIRI NATIONALE: Deputaţii PSD, şantajaţi de Ghiţă la votul din plen?
Procurorii DNA au stabilit o cauţiune de 13 milioane de euro pentru Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este acuzat de dare de mită, şantaj, folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, cumpărare de influenţă şi conducerea fără permis. Suma reprezintă circa 10% din averea parlamentarului, estimată la aproximativ 130 de milioane de euro.
Pe de altă parte, un deputat PSD le-a declarat procurorilor DNA că Sebastian Ghiţă şi-ar fi şantajat colegii cu televiziunea România TV, potrivit unor surse judiciare. Astfel, deputatul, audiat ieri de procurorii DNA, în calitate de martor, a precizat că miercuri, la votul privind cererile DNA de reţinere şi arestare a lui Sebastian Ghiţă, acesta şi-ar fi şantajat colegii deputaţi cu televiziunea România TV pentru a obţine voturi negative.
Întrebat de acuzaţiile pe care i le aduce colegul de partid, Sebastian Ghiţă a refuzat să comenteze. Cât priveşte sesizarea CSM în legătură cu declaraţiile sale despre ancheta DNA, Ghiţă susţine că "sunt multe chestiuni de discutat în plenul CSM şi de către Inspecţia Judiciară vis-a-vis de această situaţie de la Prahova, cred, şi sunt convins că voi avea şi eu lucruri de spus. De altfel, cred că aţi urmărit în presă chestiunile cu informaţii din dosare, despre acuzaţiile care mi se aduc. Încă nu am înţeles cine şi cum scoate informaţii din dosare, de aceea m-am mirat că sunt acuzat eu".
Vicepreşedintele CSM, procurorul Luminiţa Palade, a sesizat ieri Inspecţia Judiciară "în vederea efectuării de verificări, potrivit competenţelor legale, pentru a stabili dacă şi în ce măsură prin afirmaţiile lansate în spaţiul public de către domnul deputat Sebastian Ghiţă a fost adusă atingere independenţei procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi sistemului judiciar în ansamblul său", se arăta într-un comunicat de presă transmis de CSM. Sebastian Ghiţă a făcut referire, în discursurile sale, la modalitate în care se desfăşoară ancheta, la faptul că au apărut în spaţiul public date din dosar şi a precizat că procurorii i-au cerut, indirect, să îl facă denunţuri împotriva fostului premier, Victor Ponta.
Bostan: Care ar fi problema pentru un om onest să îşi declare identitatea când cumpără o cartelă?
Ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Marius Bostan, spune că nu vede nicio problemă pentru un cetăţean onest să îşi declare identitatea în momentul cumpărării unei cartele prepay. Întrebat, ieri, la Cluj-Napoca, care este punctul său de vedere privind cartelele prepay, Marius Bostan a spus că dacă ar exista o perspectivă de regim autoritar, ar fi o problemă, dar cum România aparţine Europei, nu este cazul să existe îngrijorări. "Reglementarea ar însemna faptul că dacă ai o cartelă prepay trebuie să te identifici, să îţi dai datele, ceva absolut banal. În unele ţări se cer acte la cumpărarea unei astfel de cartele, este foarte restrictivă această chestiune. Pentru un cetăţean onest, care ar fi problema în momentul cumpărării unei cartele să îşi declare identitatea? Dacă ar fi o perspectivă de regim autoritar, ar fi o problemă, dar aparţinand Europei nu este cazul să ne îngrijorăm, va fi o lege corectă, va fi dezbătută. Legea înseamnă aşa: dacă îmi cumpăr o cartelă, trebuie să mă legitimez, să putem lega acel număr dacă e folosit să terorizezi pe cineva, să poţi fi condamnat. Când cartelele au nume, există o asociere, o răspundere, vrem să rezolvăm o problemă dacă există un infractor”, a spus Bostan.
Potrivit acestuia, un agent economic, un magazin care vinde cartele prepay le va putea comercializa doar dacă se autorizează ca operator de date cu caracter personal. "Ca să deţii nişte date, trebuie să respecţi regulile de a le proteja. Nu este în regulă ca o entitate să aibă datele mele personale şi să nu le protejeze”, a afirmat ministrul Comunicaţiilor.
Cheloo de la Paraziţii, cercetat sub control judiciar
Solistul trupei Paraziţii, Cătălin Ştefan Ion, cunoscut sub numele de Cheloo, care este anchetat într-un dosar de trafic de droguri, va fi cercetat sub control judiciar, au declarat surse judiciare. Potrivit surselor citate, rapperul, care a fost ridicat miercuri de mascaţi şi dus la audieri la DIICOT, într-un dosar de trafic de droguri, va fi cercetat sub control judiciar.
Ajuns la orele prânzului la DIICOT Ploieşti, Cătălin Ştefan Ion a fost întrebat de ziarişti dacă ştie motivul pentru care a fost adus acolo. "Am venit în plimbare", a răspuns acesta. Întrebat, de asemenea, dacă se consumau droguri la petrecerile pe care le organiza, Cheloo a refuzat să răspundă. Ziariştii l-au întrebat şi dacă are ceva să-şi reproşeze, iar rapperul a răspuns că are multe să-şi reproşeze. Un jurnalist a remarcat că zâmbeşte totuşi, iar Cheloo a răspuns că se simte "ca un lup când vede atâtea oi în jurul său".
În total, 90 de persoane au primit mandate de aducere în urma a zece percheziţii domiciliare care au avut loc în Bucureşti şi Prahova, în dosarul care vizează traficul de droguri de risc. Dosarul în acest caz vizează traficul de droguri de risc.
Românii din diaspora care vor să voteze la parlamentare se pot înscrie pe liste începând de azi
Românii cu domiciliul în afara ţării, care vor să voteze la alegerile parlamentare, se pot înscrie în Registrul Electoral începând de azi, 1 aprilie, perioada încheindu-se cu trei luni înainte de data alegerilor.
"Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie şi se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcţie de data stabilirii scrutinului", potrivit unui comunicat de presă emis de MAE. Românii care vor mai multe informaţii pe tema votului în străinătate au la dispoziţie site-urile Ministerului Afacerilor Externe şi al Autorităţii Electorale Permanente. Legislaţia electorală s-a schimbat în noiembrie 2015, când preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul prin corespondenţă, care prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul Electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.
