Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Româncele nu se mai grăbesc să fie mame

Ziarul de Vrancea
28 mar 2016 296 vizualizări
Vârsta medie la care româncele aleg să devină mame a crescut cu 5 ani din 1990 până acum, ajungând la 27 de ani, chiar 28 de ani în mediul urban, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În plus, potrivit unei clinici private de profil din Capitală, media din Bucureşti depăşeşte 29 de ani. Astfel, studiul arată că cele mai multe românce dau naştere primului copil între 25 şi 29 de ani, ceea ce înseamnă o creştere cu 120% faţă de anul 1990. Peste 20.000 de femei nasc primul copil între 30 şi 34 de ani, ceea ce înseamnă de 3 ori mai mult decât acum 25 de ani. La polul opus, cea mai dramatică scădere, cu 70%, până la 24.000 de naşteri, se înregistrează în categoria de vârstă 20-24 de ani. "Femeile vor o carieră, siguranţă financiară, şi abia apoi se gândesc să facă şi un copil. Emoţional, multe persoane, bărbaţi şi femei deopotrivă, nu sunt pregătite pentru responsabilitate, angajament şi schimbarea stilulului de viaţă, inevitabil în contextul în care apare un copil. Totuşi, trebuie să ţină cont însă de curbele de fertilitate pe care le are femeia, dar şi de predispoziţia la infertilitate a bărbatului. Perioada optimă, biologic vorbind, este cuprinsă între 20 şi 35 de ani. Eu aş recomanda chiar până la 30, 32 de ani. Peste această vârstă, intervin o serie de argumente contra, dar şi de riscuri pentru mamă şi copil. În cel mai simplu mod spus, după 35 de ani şansele încep să scadă, iar după 40 de ani, se prăbuşesc dramatic", a declarat dr. Chadi Muheidli, medic obstetrică-ginecologie, specialist în reproducere umană asistată.

Bărbaţii fug de responsabilitate

Situaţia este similară şi în cazul bărbaţilor care aleg să devină taţi. Dacă în 1990, cei mai mulţi bărbaţi, care deveneau tată pentru prima dată, aveau între 25 şi 29 de ani, acum categoria de vârstă cu cel mai mare număr de taţi la primul copil este 30-34 de ani, respectiv 57.000. Cea mai mare scădere este în categoria de vârstă 20-24 de ani, de 77%, de la 80.000 la 18.000, în timp ce între 25 şi 29 de ani, numărul taţilor s-a înjumătăţit. Tot mai mulţi bărbaţi aleg şi ei să devină părinţi mai târziu. Pe categoria de vârstă de 35-39 de ani, creşterea este de 18%. "La bărbaţi se întâmplă altceva: fie fug de responsabilitate, fie au probleme tot mai serioase de fertilitate. Primul este un argument emoţional cu care lucrează psihologul, iar al doilea, ţine de educaţia şi de grija fiecăruia. În termeni biologici, riscurile se dublează odată cu înaintarea în vârstă a părinţilor. Complicaţiile privind sănătatea micuţilor sunt remarcate atunci când bărbatul şi femeia au peste 40 de ani. Există studii care afirmă că riscul de autism creşte de 6 ori în cazul în care partenerul depăşeşte această vârstă, fără să se demonstreze o legătură cu vârsta mamei", susţine dr. Chadi Muheidli.

Numărul pensionarilor a scăzut cu 51.000 anul trecut

Numărul mediu de pensionari a scăzut în 2015 cu 51 mii de persoane faţă de anul precedent, în 2014 numărul mediu de pensionari fiind de 5,3 milioane de persoane, iar raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor fiind de 10 la 10, potrivit datelor INS. În acelaşi timp, pensia medie lunară a fost de 892 lei, mai mare cu 5,4% faţă de anul precedent, în timp ce pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 886 lei, iar raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi fără contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 57,8% (comparativ cu 60,6% în anul precedent).
Indicele pensiei medii reale faţă de anul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 105,0%.

Rusia a reluat discuţiile cu Romania privind Tezaurul

Comisia româno-rusă pentru studierea problemelor privind istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, s-a întâlnit, după o pauză de 10 ani, stabilindu-se înfiinţarea unor noi grupuri de experţi pentru analizarea arhivei.
Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, ieri, că în perioada 25-26 martie 2016 a avut loc, la Sinaia, cea de-a IV-a sesiune a Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Cele două părţi au continuat schimbul de opinii privind diferite aspecte referitoare la Tezaurul României, inclusiv la valorile Băncii Naţionale a României depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial, precum şi la restituirile din 1935 şi din 1956 de către Uniunea Sovietică a unor părţi din valorile româneşti, se arată într-un comunicat de presă al MAE.
Discuţiile au fost reluate după o pauză de 10 ani, MAE susţinând că reuniunea s-a desfăşurat "într-o atmosferă deschisă şi constructivă, marcând un nou important pas în direcţia studierii problemelor care intră în competenţa Comisiei". De asemenea, partea rusă a mulţumit Băncii Naţionale a României pentru sprijinul logistic oferit bunei desfăşurări a sesiunii Comisiei comune, mai precizează MAE.
Următoarea sesiune a Comisiei comune ar urma să aibă loc în Federaţia Rusă, la Moscova, în a doua parte a anului 2017.

Urmează cateva zile cu temperaturi de peste 20 de grade

Vremea se va încălzi treptat, iar în zilele de 31 martie şi 1 aprilie se vor înregistra valori termice maxime de până la 24 de grade Celsius, potrivit prognozei Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), valabilă pentru intervalul 28 martie - 10 aprilie, dată ieri publicităţii.
În Moldova, până la sfârşitul lunii martie temperatura aerului va creşte treptat, iar vremea va deveni deosebit de caldă pentru această perioadă a anului. Astfel, pe 31 martie — 1 aprilie vor fi maxime, în medie, de 20 de grade şi minime de 4...6 grade. În data de 2 aprilie, va avea loc o răcire destul de accentuată, după care regimul termic va creşte uşor, temperaturile maxime urmând a se încadra, în medie, între 12 şi 15 grade, iar cele minime se vor situa între 2 şi 6 grade, în intervalul 2 — 10 aprilie. Probabilitatea de apariţie a ploilor, slabe cantitativ, va fi mai mare în jurul datei de 29 martie şi, din nou, după 7 aprilie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.