Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Scandal în Parlament pe teme legionare

Ziarul de Vrancea
22 mar 2016 385 vizualizări
Reprezentantul Comunităţilor Evreieşti din România a criticat nominalizarea de către PNL în C.A. a unei jurnaliste cunoscute pentru mesaje cu tentă legionară n liberalii i-au ţinut partea, moment în care parlamentarii UDMR au părăsit plenul

În şedinţa plenului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului de ieri a izbucnit un conflict din cauza opiniilor Oanei Stănciulescu, una dintre propunerile PNL pentru Consiliul de Administraţie (C.A) al TVR, ea fiind acuzată că apără mişcarea legionară din România.
Problema a fost ridicată de deputatul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care a arătat că minoritatea pe care o reprezintă are o problemă cu propunerea PNL pentru Consiliul de Administraţie al TVR. ''Atunci când PNL a susţinut legea pentru combaterea naţionalismului, doamna Oana Stănciulescu, ziaristă recunoscută, s-a implicat fundamental în acest proces de a combate legea care a fost propusă de PNL. Vreau să punctez în mod special atitudinea pro aducere pe primul plan a mişcării legionare, e vorba de poetul Radu Gyr, pion la mişcării legisonare'', a declarat Vainer.

''O greşeală politică din tinereţe''

În apărarea Oanei Stănciulescu a sărit senatorul ALDE Cristiana Anghel, care a spus că nu se pot condamna toţi oamenii de cultură din respectiva perioadă doar pentru că au avut anumite opţiuni politice.
Poziţia senatorului ALDE a stârnit nemulţumirea celor de la UDMR, care au părăsit sala de plen, nu înainte de a cere celor care apără mişcarea legionară să îşi ceară scuze de la tribuna Parlamentului. ''Eu sunt aici în Parlamentul României de 26 de ani. Nu am apucat o luare de cuvânt în care să se apere mişcarea legionară şi mi-am respectat colegii din motivul respectiv. Să ne trezim în 2016 că în mod direct sau indirect să apere cineva mişcarea legionară, eu nu pot concepe acest lucru (...) Vom părăsi şedinţa dacă cei care au sărit în apărarea celor legionarilor nu îşi vor cere scuze'', a declarat Marko Bella, liderul senatorilor UDMR.
Senatorul PNL Puiu Haşotti a susţinut că aleşii trebuie să facă o diferenţă între ''o greşeală politică din tinereţe'' a unor oameni şi contribuţia pe care aceştia au avut-o la cultura românească, afirmând că Oana Stănciulescu nu este legionară şi că, aşa cum activitatea sa parlamentară arată, nici el nu a fost niciodată pro-fascist sau antisemit. Liberalul a recitat de la tribuna Parlamentului versuri scrise de Radu Gyr. "Vorbeaţi de Radu Gyr. Nu am să intru într-o polemică, dar Radu Gyr a spus în poezie: «Al cui e Ardealul?/ Întreabă pădurea câmpia şi dealul/ Al nostru e, pământ din vechi pământ şi sânge din latinul nostru sânge/ Un dor avem în el şi cel mai sfânt şi nimeni astăzi nu ni-l poate frânge». Şi asta este legionară?", a mai spus senatorul PNL. "Am văzut şi acea scrisoare a unor intelectuali, trei sferturi dintre ei îmi sunt necunoscuţi, poate este vina mea. Doamna Oana Stănciulescu nu a vorbit din perspectiva unei laude aduse opţiunilor politice ale unor oameni de cultură de mare valoare pentru România. Deci noi trebuie să facem o separaţie foarte clară între nişte opţiuni politice greşite pe care le-au avut aceşti oameni şi marea contribuţie la cultura României şi din această perspectivă a vorbit distinsa doamnă şi a vorbit corect", a adăugat liberalul.

Ce repere morale are Oana Stănciulescu

O petiţie împotriva desemnării Oanei Stănciulescu în CA TVR a fost iniţiată de mai multe personalităţi ale vieţii culturale săptămâna trecută. ''Oana Stănciulescu s-a făcut cunoscută ca foarte activă în cultivarea memoriei unor personalităţi şi valori de extremă dreapta din istoria culturii româneşti. Cu o consecvenţă, ce trebuie subliniată, jurnalista îşi face un crez din a reabilita, şi eroiza o serie de personalităţi de orientare legionară, xenofobă, antieuropeană şi antidemocrată. Pe aceştia i-a declarat repetat «eroii noştri». Câteva exemple sunt revelatoare: la 23 februarie, acest an, într-o dezbatere la Realitatea TV, Oana Stănciulescu declara că Radu Gyr, cunoscut poet legionar, autorul imnului mişcării legionare, personalitate recuperată de Ion Antonescu, în regimul căruia a ocupat importante demnităţi şi scriitorul şi publicistul Vintilă Horia, cunoscut ca prohitlerist sunt „reperele ei morale”. Şi, cu prestigiul câştigat întotdeauna de omul de pe ecran, recomanda societăţii româneşti să adopte aceste repere morale'', se arată în petiţie.

Romanii devin tot mai ţărani

În ultimii ani, în România se observă un fenomen de migraţie de la oraş la sat, în contradicţie cu tendinţele existente în alte părţi ale lumii, a declarat ieri preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, Radu Merica. "De mai bine de zece ani, există o migraţie masivă a românilor în străinătate. Poate că ne-am întrebat cu toţii de ce pleacă oamenii. Răspunsul e simplu: găsesc o sursă mai bună de venituri în altă parte. Şi atunci vine a doua întrebare: de ce nu se mai întorc? Nu se mai întorc pentru că în altă parte găsesc o calitate a vieţii mai bună. La fel, în ultimii ani, un fenomen foarte ciudat: migraţia de la oraş la sat. Un fenomen destul de puţin răspândit în lume. De obicei, fluxul migraţiei este de la sate la oraşe, pe când în România lumea se mută de la oraş la sat", a spus Merica, în cadrul celei de a patra ediţii a conferinţei "Cities of Tomorrow", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).
În acest sens, el a vorbit despre modul în care ar trebui să arate "oraşul ideal", dar şi despre soluţiile oferite de instituţia pe care o conduce.
"În primul rând, oraşul ar trebui să atragă investitori, să fie prietenos cu mediul de afaceri şi să creeze locuri de muncă", a precizat el.

Dieter Stanzeleit nu este fiul Regelui Mihai I

Cetăţeanul german Dieter Stanzeleit a pierdut definitv procesul în care cerea sa fie recunoscut drept fiu al Regelui Mihai I, a decis, ieri, Curtea de Apel Bucureşti.
Procesul a fost deschis în anul 2013, în urma unei acţiuni introduse de Dieter Stanzeleit pe rolul Judecătoriei Sectorului 1. În deschiderea cererii depusă la instanţă, Stanzeleit arata că, "în prezent, aparenţa de drept, neconformă cu realitatea biologică, şi care rezultă din actul de naştere, este că tatăl subsemnatului este defunctul Max Bernhard Stanzeleit ce figurează în acest act, la poziţia «tată»". "Însă, în realitate, tatăl biologic al subsemnatului este Majestatea Sa Regele Mihai I al României, realitate pe care dintotdeauna am cunoscut-o, fiindu-mi mai apoi confirmată şi de «mama» mea «adoptivă», respectiv Dna. Irmgard Stanzeleit, ce mi-a destăinuit (de fapt confirmat) că, la începutul anului 1945, copil fiind, am fost lăsat, de către persoane necunoscute, într-o stare fizică extrem de precară (rănit şi sângerând) spre îngrijire doamnei Irmgard Stanzeleit, ce din compasiune a acceptat primirea mea, cu atât mai mult cu cât, în perioada respectivă se îngrijeau de fiul lor, ce îşi trăia ultimele zile (şi care, la scurt timp a şi murit) pe nume Dieter Stanzeleit, pe care, mai apoi, practic l-am «substituit»", relata acesta în solicitarea depusă la instanţă.
Semnatarul acţiunii mai notează în documentul citat că, în 1994, a decis să iniţieze unele investigaţii, pe cont propriu, privind trecutul său şi, în special, destinul mamei sale biologice Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, intrând astfel în contact cu mai mulţi martori oculari şi istorici, care i-au relatat ori confirmat realităţi pe care le cunoştea sau pe care doar şi le amintea.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.