Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Cine sunt candidaţii la şefia Parchetului General

Ziarul de Vrancea
17 mar 2016 550 vizualizări
Ministerul Justiţiei a anunţat oficial, ieri, candidaţii pentru funcţia de Procuror General al României, aceştia fiind Codruţ Olaru, Gheorghe Ivan, Oana Hăineală şi Augustin Lazăr.

Codruţ Olaru este procuror din 1995, iar reperele CV-ului său sunt perioada la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Bacău (2005 - 2007) şi cea în funcţia de procuror şef al DIICOT (din ianuarie 2007). Olaru a fost procuror din 1995 până în 1999 la Parchetul Judecătoriei Bacău, instituţie pe care ulterior a condus-o timp de un an, până în 2000. Codruţ Olaru a fost şef al DIICOT timp de două mandate, din 2007 până în 26 martie 2013, iar ulterior a fost numit adjunct al Procurorului General al României, în mandatului lui Tiberiu Niţu.
Un alt candidat este Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Şi Oana Hăineală, fost preşedinte al CSM şi-a depus, marţi, candidatura pentru funcţia de Procuror General. Oana Hăineală este membru al Consiliului Superior al Magistraturii din anul 2012, având la activ un mandat de vicepreşedinte al instituţiei şi unul de preşedinte al CSM. În cadrul consiliului este reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale.
Al patrulea candidat este Gheorghe Ivan, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a condus Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Galaţi, în perioada 2008-2013.
Candidaţii vor avea discuţii cu ministrul Justiţiei în perioada 18 - 22 martie.
La data de 23 martie, ministrul va trimite propunerea către Consiliul Superior al Magistraturii. Propunerea Ministrului Justiţiei către Preşedintele României va fi transmisă până la data de 22 aprilie 2016.

Guvernul visează la o masă caldă pentru elevi

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a reiterat ieri ideea înlocuirii programului "Cornul şi laptele" cu o masă caldă şi s-a arătat îngrijorat de faptul că tot mai mulţi copii au ajuns la spital cu intoxicaţii după ce au consumat produse de panificaţie şi lapte oferit în unele şcoli. "Părerea mea este că mesajul pe care l-am trimis în urmă cu o lună — două că ne preocupă o masă caldă pentru copii, asociat cu «Şcoala după Şcoală», este adevărat, este puternic, încercăm să căutăm resurse pentru că ne trebuie resurse consistente ca să trecem de la ce avem acum — Cornul şi laptele — la o masă caldă. Atunci când vom reuşi să găsim resurse, sper eu că o parte bună din ele să fie asigurate din fonduri structurale, vom anunţa. Copiii pot primi pachetele pregătite, să fie transportate de o firmă care duce aşa ceva cu toate testările potrivite, cu tot ce trebuie, şi ne gândim până la urmă şi la efectul pe care l-ar avea asupra copiilor noştri. Trebuie să ne uităm atent de unde găsim resurse ca să facem o schimbare nu imediată, dar o schimbare reală şi predictibilă a programului înspre masă caldă", a spus demnitarul.  El a precizat că discută în acest sens cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cei ai Ministerului Agriculturii.

DIICOT: 30% din dosare au avut suportul SRI

Procurorul şef al DIICOT Daniel Horodniceanu a declarat, ieri, că regulamentul Parchetului care se ocupă de criminalitate organizată şi terorism va fi transmis cel târziu, luni, la Ministerul Justiţiei, pentru a fi modificat în vederea corelării cu OUG privind interceptările. "Deja au început să ne sosească CV-uri de la Poliţie şi vom întreprinde măsurile necesare. Avem un termen de 30 de zile pe care ni-l dă OUG, dar cred că vom reuşi mai repede să avem cei 40 de poliţişti de care avem atâta nevoie", a declarat procurorul şef al DIICOT Daniel Horodniceanu, întrebat dacă instituţia pe care o conduce va putea să angajeze în timp util personalul necesar pentru efectuarea interceptărilor. Daniel Horodniceanu a susţinut că dosarele nu se bazează numai în interceptări, ci şi pe alte mijloace de probă şi că, într-adevăr, decizia CCR poate întârzia unele dosare pentru că se va lucra "puţin mai greu". Întrebat câte dintre dosarele care au fost trimise în judecată de DIICOT au avut suportul SRI, Horodniceanu a precizat că este vorba despre aproximativ 60% din mandate şi 30% din dosare.
Horodniceanu a mai spus că aparatura de interceptare de care vor dispune instituţiile este unică şi fiecare instituţie va trebui "să îşi marcheze ţintele în timp real şi să obţină pentru exploatarea informaţiei cablul necesar".

Şeful SIE: Probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redusă

Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, a declarat ieri că probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redusă, însă a subliniat că dependenţa de tehnologie expune societatea la atacuri cibernetice de amploare redusă sau moderată. "Deşi astăzi probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redusă, dependenţa în creştere a societăţii noastre de tehnologie, interdependenţele sistemice pentru diferitele sectoare ale infrastructurii critice creează acelaşi vulnerabilităţi pentru toate statele dezvoltate în acest domeniu, ele expun întreaga societate la atacuri cibernetice de amploare redusă sau moderată, dar care sunt derulate cu frecvenţă mare, ale căror costuri cumulative pot însă afecta sever interesele de securitate naţională, fie că vorbim despre protejarea instituţiilor publice, fie că vorbim despre competitivitatea actorilor economici şi privaţi autohtoni pe piaţa globală", a afirmat Ungureanu, la dezbaterea "Securitatea cibernetică — de la protecţia individului la securitatea naţională", organizată la Parlament de Comisia pentru afaceri europene în parteneriat cu Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

CSM: Antena 3 a manipulat declaraţiile lui Kovesi

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat, în şedinţa de ieri, că opiniile, aprecierile şi concluziile exprimate în emisiunea "Sinteza zilei" de la Antena 3 în data de 18 februarie, referitoare la punerea în executare de către organele fiscale a hotărârii judecătoreşti definitive pronunţată în dosarul "ICA", nu corespund realităţii şi au afectat reputaţia profesională a Laurei Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA. "S-a constatat că aspectele prezentate în cadrul emisiunii au fost rupte din contextul interviului menţionat (n.r. – un interviu acordat de Kovesi pentru Adevărul) şi, într-o succesiune aparent logică şi etapizată, a fost schimbat sensul ideilor exprimate iniţial de doamna procuror. Mai mult, în cadrul emisiunii s-a afirmat permanent şi s-a acreditat ideea că, în calitate de reprezentant al sistemului judiciar, doamna procuror şef este părtinitoare în raport cu punerea în executare de către organele fiscale a unei hotărâri judecătoreşti definitive", se arată într-un comunicat al CSM. Conform aceleiaşi surse, pentru amplificarea afirmaţiilor a fost prezentată în timpul emisiunii imaginea şefei DNA, însoţită de afirmaţia "Kovesi dă dreptate Antena 3!".
Concluzia Inspecţiei Judiciare a fost că emisiunea a avut "un pronunţat caracter manipulativ", cu scopul de a inocula în rândul opiniei publice ideea că un înalt reprezentant al sistemului judiciar şi conducător al parchetului care a instrumentat dosarul ICA se situează, prin afirmaţiile sale, într-o poziţie care concordă cu opinia postului TV Antena 3 privind modul de executare a hotărârii judecătoreşti definitive dispuse în cauza penală.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.