MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Presa din Turcia, redusă la tăcere
Autorităţile turce au plasat sub sechestru agenţia de ştiri Cihan, apropiată de mişcarea Hizmet, condusă de clericul Fethullah Gulen, principalul oponent al preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, la câteva zile după ce alte două publicaţii au fost vizate de măsuri similare. Agenţia turcă de ştiri Cihan a anunţat, luni seară, pe site-ul său, că un tribunal din Istanbul va numi un nou administrator al instituţiei media la solicitarea procurorului general al ţării.
Săptămâna trecută, au fost puse sub sechestru ziarele Zaman şi ediţia în limba engleză a publicaţiei, Today's Zaman, publicaţii care susţin mişcarea coordonată de Gulen. În timpul percheziţiilor la redacţiile din Istanbul ale celor două publicaţii, mii de protestatari au scandat "Presa nu poate fi redusă la tăcere", fiind dispersaţi de forţele de ordine. Agenţia de presă Cihan şi publicaţia Zaman aparţin grupului media Feza Gazetecilik.
Evenimentele au atras atenţia libertăţii presei din Turcia, iar comunitatea internaţională a criticat măsurile dispuse de administraţia Erdogan, subiect care a fost discutat luni în cadrul summitului de la Bruxelles cu liderii UE pe tema migraţiei.
Ministrul de Externe francez a declarat că decizia Turciei de a plasa sub sechestru publicaţia Zaman este "inacceptabilă" şi nu respectă valorile europene. Erdogan îl acuză pe clericul Gulen că a format o reţea de susţinători din instituţii media, reprezentanţi ai poliţiei şi ai sistemului judiciar pentru a conspira împotriva conducerii turce, dar Gulen, stabilit în Statele Unite, neagă aceste acuzaţii.
În raportul organizaţiei Freedom House prezentat în ianuarie, Turcia este clasată pe locul 149 din 180 în ceea ce priveşte gradul de libertate al presei în anul 2015, la nivel global.
Ce presupune acordul UE-Turcia pentru stoparea migraţiei
UE şi Turcia iau în considerare să încheie un nou acord în vederea stopării afluxului migranţilor, din cauză că acordul anterior nu a reuşit să descurajeze migranţii şi solicitanţii de azil să traverseze Marea Egee.
Premierul turc Ahmet Davutoglu a prezentat o serie de propuneri luni, la Bruxelles, spre surprinderea liderilor UE, în cadrul unui summit extraordinar UE-Turcia dedicat crizei migraţiei. După 12 ore de negocieri, şefii de stat şi de guverne UE au convenit asupra a şase principii de bază, pe care preşedintele UE Donald Tusk a fost mandatat să le detalieze împreună cu Ankara, înaintea summitului UE prevăzut în perioada 17-18 martie.
Cele şase principii sunt:
- trimiterea înapoi a noilor migranţi care ajung în mod ilegal pe insulele greceşti, dinspre Turcia, iar UE să acopere aceste cheltuieli;
- reinstalarea, în schimbul fiecărui sirian reprimit de Turcia, a unui sirian de pe teritoriul turc pe teritoriul unui stat membru UE;
- accelerarea plăţii celor trei miliarde de euro, reprezentând ajutoare pentru refugiaţi pe care UE le-a promis deja Turciei, şi luarea unei decizii cu privire la acordarea unor ajutoare suplimentare. Potrivit preşedintelui Parlamentului European (PE) Martin Schulz, Ankara a cerut încă trei miliarde de euro până în 2018;
- cooperarea cu Turcia în vederea creării unor zone "sigure" în Siria, în care locuitorii acestor zone şi refugiaţii să poată trăi;
- stabilirea unui obiectiv al ridicării obligativităţii vizelor UE pentru cetăţeni turci până la sfârşitul lui iunie;
- deschiderea cât mai curând posibil a unor noi capitole de negociere în procesul aderării Turciei la UE.
Liderii UE au convenit, într-o declaraţie comună, că "sunt necesare măsuri îndrăzneţe în vederea închiderii rutelor clandestine, spargerii modelului de afacere al traficanţilor (de migranţi), în vederea protejării frontierelor externe (europene) şi încetării crizei migraţiei în Europa". "Trebuie să rupem legătura dintre a urca într-o ambarcaţiune şi a obţine stabilirea în Europa", au subliniat ei.
Phenianul a încercat să preia controlul asupra căilor ferate sud-coreene
Statul nord-coreean a încercat să spargă conturile de e-mail aparţinând lucrătorilor feroviari din Coreea de Sud, într-o încercare de a ataca sistemul de control al căilor sale ferate, a anunţat, ieri, agenţia de spionaj din această ţară. Serviciul Naţional de Informaţii sud-coreean (NIS) a anunţat că a împiedicat încercarea de accesare ilegală a computerelor lucrătorilor feroviari şi le-a închis acestora conturile de e-mail. Statul sud-coreean a mai învinuit anterior Coreea de Nord de atacuri cibernetice efectuate împotriva operatorului centralelor sale nucleare, însă aceasta din urmă a negat implicarea.
Coreea de Sud s-a aflat sub alertă din cauza ameninţării reprezentate de atacuri cibernetice ale Coreei de Nord, după ce aceasta din urmă a efectuat un test nuclear în luna ianuarie şi a lansat luna trecută o rachetă cu rază lungă de acţiune, atrăgând noi sancţiuni din partea ONU.
Bilanţul confruntărilor între forţele tunisiene şi militanţii islamişti a ajuns la 54 de morţi
Bilanţul confruntărilor izbucnite în sud-estul Tunisiei, în apropiere de frontiera cu Libia, după ce militanţi islamişti au atacat, luni dimineaţă, sedii ale armatei şi ale poliţiei, a ajuns la 54 de morţi, a anunţat Ministerul de Interne tunisian. "Treizeci şi şase de insurgenţi şi 18 civili şi membri ai forţelor de securitate au murit în operaţiunile din oraşul Ben Guerdan din sud-estul ţării", a declarat Ministerul de Interne din Tunisia. Bilanţul anterior era de 45 de morţi. Şapte militanţi islamişti au fost arestaţi, a precizat ministerul. Preşedintele tunisian, Beji Caid Essebsi, a declarat luni că autorităţile ar putea fi nevoite să ia măsuri de urgenţă în cazul "unui pericol iminent care ameninţă securitatea şi independenţa ţării". "Premierul m-a informat despre măsurile luate de guvern, închiderea frontierei cu Libia şi impunerea unor restricţii de circulaţie în oraş (Ben Guerdan)", a declarat Essebsi în cadrul unui discurs televizat. Confruntările au izbucnit după ce bărbaţi înarmaţi au atac unităţi militare şi secţii de poliţie din oraşul Bern Guerdan, luni dimineaţă. "Atacul a fost sistematic şi organizat. E posibil să fi avut scopul de a declara un nou statut în ţară", a declarat Essebsi, făcând o referire posibilă la reţeaua teroristă Stat Islamic care câştigă din ce în ce mai multă influenţă în ţara vecină Libia.
Tunisia a construit un canal de-a lungul frontierei cu Libia, pe fondul îngrijorărilor cauzate de extinderea influenţei reţelei Stat Islamic în Libia, iar militari din mai multe state occidentale antrenează forţele tunisiene de la frontieră.
O adolescentă de 16 ani plănuia atentate teroriste în şcoli
O daneză în vârstă de 16 ani a fost pusă sub acuzare pentru plănuirea unor atacuri teroriste asupra a două şcoli, dintre care una evreiască, după ce a achiziţionat substanţe chimice pentru fabricarea unor bombe, a anunţat ieri poliţia. Potrivit anchetatorilor, prietenul de 24 de ani al fetei, despre care media locale susţin că este un fost combatant în Siria, a fost şi el acuzat pentru complicitate la fabricarea bombelor. Potrivit canalului danez TV2 adolescenta s-a convertit recent la islam. Ea a fost arestată la 13 ianuarie, iar prietenul ei în ziua următoare, fiind acuzat, printre altele, că i-a dat fetei un manual pentru asamblarea de bombe. Ambii au pledat nevinovat. Conform media daneze, numele celor doi nu au fost făcute publice. Serviciul de informaţii danez a precizat că arestările nu schimbă evaluarea lor privind ameninţările de securitate, clasificată drept "gravă" din februarie 2015, când un bărbat a ucis două persoane într-un atac de la Copenhaga.
Google aplică ''dreptul de a fi uitat'' la căutările din UE
Gigantul american Google a confirmat că va elimina unele rezultate ale căutărilor efectuate pe site-urile sale de internet de utilizatorii de pe teritoriul Uniunii Europene, începând din această săptămână, conform ''dreptului de a fi uitat'' stabilit în 2014 de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi aplicabil oricărui motor de căutare.
În 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât ca Google să respecte cererile de ştergere a anumitor rezultate ale căutărilor online, decizie ce a devenit cunoscută ca ''dreptul de a fi uitat''. În baza acestei decizii, utilizatorii europeni de internet pot trimite o cerere către Google în care să ceară companiei americane să şteargă rezultatele care nu mai sunt relevante sau care sunt depăşite. Până acum, Google ştergea doar rezultatele căutărilor efectuate pe unele site-uri ale sale europene, precum google.co.uk, google.de sau google.fr, iar utilizatorii de internet din alte ţări UE găseau rezultatele căutărilor pe domeniul de internet google.com.
Google a confirmat că în urma discuţiilor cu autorităţile de reglementare va începe din această săptămână să şteargă rezultatul căutărilor de pe toate site-urile sale de internet dacă acestea au fost efectuate de pe teritoriul UE.
În mai 2014, Curtea Europeană de Justiţie a dat câştig de cauză cetăţeanului spaniol Mario Costeja Gonzalez care a cerut să fie şterse anumite linkuri de internet dintr-un articol online al ziarului spaniol La Vanguardia în care se făcea referire la o licitaţie asupra locuinţei sale, dar pe care el ulterior a reuşit să o achite. CJUE a concluzionat că utilizatorii pot solicita motoarelor de căutare, în anumite condiţii, să şteargă din lista de rezultate linkurile către informaţii care afectează viaţa lor privată. Lista de rezultate este obţinută în urma interogării respectivului motor de căutare cu numele persoanelor vizate. Numai în prima zi după luarea acestei decizii (30 mai 2014) Google a primit peste 12.000 de cereri pentru ştergerea unor rezultate de pe motoarele sale de căutare.
După doi ani, dispariţia zborului MH370 rămâne un mister
Dispariţia avionului Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines (zborul MH370) la scurt timp după decolarea sa de la Kuala Lumpur cu destinaţia Beijing, având 239 de pasageri la bord, rămâne un mister, potrivit unui raport anual de anchetă publicat ieri, la doi ani după dispariţia sa.
Echipa de experţi internaţionali condusă de către Malaezia care lucrează la acest caz a publicat raportul său provizoriu anual, care însă nu oferă informaţii noi cu privire la circumstanţele dispariţiei inexplicabile a avionului. "Până în prezent, epava MH370 nu a fost încă găsită în pofida continuării cercetărilor în sudul Oceanului Indian", precizează raportul.
Autorităţile australiene, care coordonează căutările epavei avionului pe o suprafaţă de 120.000 kilometri pătraţi în sudul Oceanului Indian, au anunţat că operaţiunea se va încheia până în luna iulie.
Avionul Boeing al companiei Malaysia Airlines a dispărut pe 8 martie 2014 la scurt timp după decolarea de la Kuala Lumpur cu destinaţia Beijing şi s-ar fi prăbuşit în Oceanul Indian. Această dispariţie este unul dintre cele mai mari mistere din istoria aviaţiei civile. Acesta este cel de-al doilea an consecutiv când anchetatorii nu dezvăluie niciun indiciu nou care să permită elucidarea misterului. Cu toate acestea, Australia şi Malaezia afirmă că speră să găsească epava avionului. "Operaţiunile de cercetare ar trebui să se încheie mai târziu în cursul acestui an şi sperăm că MH370 va fi găsit", a declarat premierul malaezian Najib Razak, într-un comunicat.
În cazul în care cercetările în Oceanul Indian nu vor conduce la niciun rezultat, Malaezia, Australia şi China — 153 din cei 239 de pasageri erau chinezi — se vor întâlni pentru a "hotărî paşii care trebuie urmaţi", a mai spus premierul malaezian.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
