MOZAIC STIRI NATIONALE: A treia oară e cu noroc?
Universitatea din Bucureşti a retrimis, pentru a treia oară, dosarul lui Victor Ponta la Ministerul Educaţiei, cu solicitarea de retragere a titlului de doctor, a confirmat, ieri, prof. univ. Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti. Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică o Hotărâre de Guvern şi o Ordonanţă de Urgenţă care reglementează cum se vor retrage titlurile de doctor, însă acestea nu au ajuns încă pe masa Guvernului. Cele două documente, care schimbă regulile şcolilor doctorale, prevăd că acordarea şi retragerea titlurilor de doctor vor fi în atribuţiile instituţiei organizatoare, adică a universităţilor. Însă, titlurile de doctor acordate până acum, prin ordin de ministru, nu vor putea fi retrase de rector, ci tot de ministrul Educaţiei, printr-un ordin. Ceea ce poate face rectorul este să trimită Ministerului Educaţiei decizia de retragere a titlului de doctor împreună cu dosarul realizat de către Comisia de Etică a Universităţii. Ministrul Adrian Curaj a declarat că, în baza noilor prevederi, oricine va fi ministru nu va putea „ocoli” retragerea unui titlu odată ce rectorul universităţii în cauză a semnat decizia, iar aceasta a fost avizată.
În cazul în care petentul sau deţinătorul titlului de doctor se consideră nedreptăţit, poate face contestaţie la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) în termen de cel mult 10 zile de la notificare.
Ponta ştie una şi bună: "Securiştii lui Băsescu"
Fostul premier Victor Ponta a declarat, ieri, după aflarea deciziei Universităţii Bucureşti, că la conducerea acestei instituţii s-ar afla "securişti impuşi de Băsescu", care se ocupă doar de teza lui, fiind dirijaţi politic.
"În anii '50 comuniştii veniţi la conducerea Universităţii din Bucureşti dădeau afară oamenii pe criterii strict politice! În 2011 câţiva securişti au fost impuşi de Băsescu la conducerea Universităţii şi de atunci fac acelaşi lucru - decizii pe criterii strict politice! (de 4 ani se ocupă doar de teza mea începută în 1999 şi finalizată în 2003, cu un subiect "Curtea Penală Internaţională" pe care doar eu l-am tratat în acei ani. Au făcut o Comisie doar pentru mine şi cer retragerea unui titlu obţinut legal doar pentru mine). Nu mă consolează faptul că voi câştiga iar în justiţie (aşa cum am mai câştigat deja până acum)!", a scris Victor Ponta pe Facebook.
România, obligată să plătească 80 de milioane de euro pentru situaţia închisorilor
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat ieri că s-a făcut o solicitare către Curtea Europeană a Drepturilor Omului să amâne luarea unei decizii pentru situaţia din penitenciare, decizie care ar obliga România să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pentru întreţinerea deţinuţilor
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne puţin luarea unei decizii pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român. România nu ar fi prima ţară membră a Consiliului împotriva căreia s-ar putea pronunţa o asemenea decizie pilot. Avem precedentul Italiei, iar CEDO a obligat statul italian să plătească 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare şi, inclusiv, retroactiv. Asta înseamnă că statul italian plăteşte 78 de milioane de euro pe an (...) pentru România, şi dacă nu vor fi 8 euro pe zi, şi dacă spunem 4 euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, funcţie de populaţia aflată în detenţie, în jur de 28.000 de persoane, în funcţie de pedepsele pe care le au de executat estimările noastre sunt că tot cam aşa, în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”, a declarat Raluca Prună, în faţa Comisiei de abuzuri din Camera Deputaţilor.
Guvernul s-a obligat ca, în maxim opt săptămâni, să vină cu o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţia din penitenciare. Ministrul Justiţiei a explicat că România pierde procese pe bandă rulantă la CEDO, iar în anul 2015 a fost obligată să plătească 460.000 de euro, în urma plângerilor soluţionate de CEDO. ”Penitenciarele sunt într-o situaţie în care sunt supraaglomerate”, a conchis Prună.
Sechestru de peste 30 de milioane de lei pe averea lui Nicolae Păun
Procurorii anticorupţie au pus sechestru asiguratoriu de peste 30 de milioane de lei pe bunurile deputatului Nicolae Păun şi de peste 400 de mii de lei în cazul parlamentarului Mădălin Voicu, a anunţat DNA.
Astfel, procurorii au pus sechestru până la concurenţa sumei de 30.470.708,72 lei în cazul deputatului Nicolae Păun şi de 411.541 lei în ceea ce îl priveşte pe Mădălin Voicu. "De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator şi a popririi asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea societăţii Niky Scorpion Alcom S.R.L., până la concurenţa sumei de 3.220.000 lei", se arată în comunicat. DNA a anunţat că a pus sechestru în valoare de zeci de milioane de lei şi pe bunurile celorlalte persoane cercetate în dosar.
Majoritatea fumătorilor, de acord cu interzicerea fumatului în spaţiile publice
Aproape 80% dintre românii din mediul urban (78%) sunt de acord cu Legea interzicerii fumatului în spaţiile publice, care urmează să intre în vigoare la data de 17 martie, arată un studiu realizat de o companie de consultanţă în marketing. În acelaşi timp, aproximativ jumătate (52%) dintre românii din mediul urban, care utilizează internetul, susţin că vor continua să iasă în oraş cu aceeaşi frecvenţă ca până acum. Potrivit studiului realizat de iSense Solutions, nefumătorii sunt de acord, într-o proporţie de 92%, cu legea împotriva fumatului în spaţiile publice. Mai mult decât atât, 71% dintre românii din mediul urban (88% dintre nefumători) susţin că sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de noua lege. "Este de remarcat că fumătorii par a conştientiza necesitatea acestei reglementări. Spre exemplu, peste jumătate dintre fumători (56%) susţin că sunt de acord cu noua lege, în timp ce 45% se declară chiar mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de aceasta", afirmă Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions. În schimb, datele iSense Solutions arată că bărbaţii sunt într-o proporţie mai mare nemulţumiţi de această decizie (19%), în comparaţie cu femeile (16%).
"Am remarcat că sunt mai mulţi cei care susţin că vor ieşi mai des în oraş (21%) faţă de cei care declară că vor ieşi mai rar (11%), în timp ce 15% nu sunt încă decişi, astfel că impactul s-ar putea să nu fie atât de dramatic precum era preconizat la iniţierea legii", adaugă reprezentanţii companiei.
