Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Senatoare PNL, nemulţumită de mărimea şpăgii

Ziarul de Vrancea
28 feb 2016 356 vizualizări
Anchetat pentru trafic de influenţă, fostul secretat general al Senatului, Marian Ovidiu, le-a povestit anchetatorilor cu lux de amănunte mecanismul şpăgii în dosarul senatoarei Doina Tudor n Marian Ovidiu ar fi trecută testul poligrafului, potrivit unor surse judiciare

Senatoarea Doina Tudor era nemulţumită, potrivit declaraţiilor din dosar, de faptul că tranşele din banii primiţi ca mită de la omul de afaceri Ilie Carabulea pentru fostul ei soţ, Daniel George Tudor, nu depăşeau valoarea de 100.000 de euro.
Surse judiciare susţin că la dosar ar fi depuse ca probe planşe fotografice aferente privind aspecte relevante dintr-un număr de cinci agende aparţinând lui Ilie Carabulea, dar şi interceptări ale unor convorbiri telefonice şi purtate în mediul ambiental, precum şi înregistrări audio şi video, printre care şi discuţii dintre omul de afaceri şi Ovidiu Marian purtate în mod disimulat, în sensul în care sumele ce urmau a fi remise erau denumite "tratament" iar persoana la care acesta intervenea era denumit "doctor".
Conform unor surse judiciare, Doina Tudor şi Marian Ovidiu (secretar general al Senatului în perioada decembrie 2012 — ianuarie 2014) ar fi intermediat, în anul 2013, primirea a aproximativ 500.000 de euro de la Ilie Carabulea, pentru ca Daniel Tudor, preşedinte la acea vreme al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) să îl ajute pe omul de afaceri în legătură cu un control efectuat de CSA la SC Carpatica Asig SA, unde omul de afaceri era acţionar majoritar. Marian Ovidiu le-ar fi dat amănunte procurorilor despre întâlnirile pe care le-a avut cu Ilie Carabulea sau cu senatoarea Doina Tudor (soţia lui Daniel Tudor până în 2014).

Mita, plimbată într-o maşină Porche

Astfel, au menţionat sursele, Marian Ovidiu ar fi relatat că, după ce a fost numit secretar general al Senatului, în ianuarie-februarie 2013, s-a întâlnit cu Carabulea în biroul lui din clădirea Senatului, ocazie cu care acesta i-ar fi spus că are probleme cu societatea de asigurări şi că are nevoie de ajutor, deoarece există un control din partea CSA, care viza sumele de reasigurare deţinute de societate. Secretarul general al Senatului i-ar fi promis lui Carabulea că îl va ajuta, după care ar fi mers la biroul lui Daniel Tudor din sediul CSA, unde acesta din urmă a scris pe un bileţel cifra de 3.000.000 de euro, sumă ce trebuia plătită de omul de afaceri. Marian Ovidiu ar fi recunoscut în timpul anchetei că a primit în total de la Ilie Carabulea suma de 500.000 de euro, din care el şi-a însuşit 200.000 de euro. Aceleaşi surse au menţionat că prima tranşă de 200.000 de euro (bancnote în cupiură de 500 de euro) i-a fost dată de Carabulea în sediul unei bănci, după care Marian Ovidiu l-a chemat pe Daniel Tudor la locuinţa lui situată în centrul Capitalei. El ar fi relatat că a pus 100.000 de euro într-o pungă de cadouri, a coborât în stradă şi s-a urcat în maşina lui Daniel Tudor, marca Porsche, unde i-a înmânat acestuia banii.
Ulterior, Daniel Tudor i-ar fi spus lui Marian Ovidiu că următoarele tranşe vor trebuie să-i fie trimise prin intermediul soţiei sale, senatoarea Doina Tudor. În consecinţă, peste câteva zile, Marian Ovidiu ar fi contactat-o telefonic pe Doina Tudor, iar aceasta s-ar fi deplasat în zona în care el locuia, banii fiind daţi tot în maşină, respectiv echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro. Cu acest prilej, Marian Ovidiu a susţinut că ar fi avut o discuţie cu Doina Tudor, în timpul căreia aceasta şi-ar fi manifestat "nemulţumirea legată de faptul că Ilie Carabulea nu aduce sume mai mari de bani şi că în ritmul în care acesta remitea banii, conform înţelegerii, Daniel George Tudor nu-i va putea oferi ajutorul aşteptat".
După ce ar fi primit banii, Daniel Tudor şi-a respectat promisiunea, astfel încât controlul efectuat de CSA la Carpatica Asig a fost suspendat.
În continuare, au arătat sursele, Marian Ovidiu ar fi explicat că i-ar fi mai dat senatoarei Doina Tudor o a treia tranşă de 100.000 de euro (bani băgaţi într-o pungă de cadouri) chiar pe stradă în faţa locuinţei acesteia situată în zona Aviatorilor.
El a fost supus la detectorul cu minciuni, iar rezultatele testului poligraf au relevat că Marian Ovidiu nu a prezentat modificări specifice comportamentului simulat.
În acest dosar, senatoarea Doina Tudor este cercetată, sub control judiciar, pentru complicitate la luare de mită, Daniel George Tudor pentru luare de mită, iar Ovidiu Marian este acuzat de trafic de influenţă. Ultimii doi se află în arest la domiciliu.



Peste 90% dintre romani, dezamăgiţi de partidele politice
 
Neîncrederea este principalul aspect al felului în care românii se raportează la partidele politice din România şi la activitatea lor, arată un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), dat publicităţii recent.

Sondajul arată că trei sferturi dintre români au păreri depreciative cu privire la partidele din România. Mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România, iar trei sferturi dintre participanţii la studiu au păreri depreciative cu privire la partidele din România. "Neîncrederea este dominanta atitudinală a românilor faţă de partidele din România. În rândul bărbaţilor, între tinerii între 18 şi 35 de ani, locuitorii din zonele urbane şi în cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente. (...) În timp ce mai mult de 9 din  10 respondenţi cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6% dintre participanţii la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai  intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid", se arată în studiu.

Candidatul sau proiectul?

Documentul arată că partidele sunt asociate, aproape în exclusivitate, cu termeni negativi. Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice. "Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoţi / furt / escrocherie — indicate de 12% dintre participanţii la studiu sau corupţie / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă", relevă studiul IRES, citat de Agerpres.
În ceea ce priveşte preferinţele românilor cu privire la partide şi politicieni, 6 din 10 români cred că partidele din România ar trebui să facă o politică naţională, în timp ce 3 din 10 cred că ar trebui să fie pro-occidentală.
De asemenea, aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, însă 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afiliat unui partid. "Opţiunea pentru independenţi este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani, a celor cu studii medii, a locuitorilor din Moldova şi a respondenţilor care se auto-evaluează ca fiind de dreapta. Afiliaţii sunt preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic", se arată în studiul IRES.
Jumătate dintre români cred că la vot contează cel mai mult candidatul, iar pentru o treime contează programul. Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac. În ceea ce priveşte opţiunile alegătorilor pentru priorităţile partidelor care vor câştiga alegerile parlamentare 2016, acestea sunt locurile de muncă (51%) şi infrastructura (18%).

Nicolae Păun: Ţiganul din Ferentari în arest, Voicu stă acasă

Deputatul Nicolae Păun a ajuns, sâmbătă, la arestul Poliţiei Capitalei unde a declarat că dosarul său este "o făcătură politică". ”Eu nu am luat un leu de la Partida Romilor. Merg să fac pedeapsa pentru că trebuie să plătesc pentru alte persoane. E o făcătură politică.”, a declarat Nicolae Păun, ajuns la arestul Poliţei Capitalei pentru a se preda după ce judecătorii au emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele său. Acesta a făcut referire şi la parlamentarul Mădălin Voicu, cercetat în acelaşi dosar, pentru care deputaţii au respins cererile DNA de reţinere şi arestare.
"Mădălin Voicu trebuie să stea acasă, că a sărit opinia publică. Eu, ţiganul din Ferentari, trebuie să stau în arest. Eu trebuie să le trag pe toate. Mădălin Voicu nu e arestat pentru că e iubit de populaţie, e apreciat în Parlament. Eu de aceea nu m-am prezentat în Parlament, pentru că am vrut să voteze cum au crezut de cuviinţă. Au dovedit că sunt părtinitori. Eu recunosc interceptările. Când îi înjuram pe procurori vorbeam cu Mădălin Voicu", a spus deputatul Păun.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sâmbătă arestarea preventivă pentru 30 de zile a deputatului Nicolae Păun, care este acuzat de spălare de bani, deturnare de fonduri, evaziune fiscală şi alte infracţiuni de corupţie.

Băsescu: ''Băsişti'' sau nu, nu mai cumpăraţi produse care îşi fac publicitate la Antena 3 şi 1

Fostul preşedinte Traian Băsescu îşi îndeamnă susţinătorii să nu mai cumpere brandurile care îşi fac publicitate la Antene, pe motiv că pot găsi produse la fel de bune, dar care ''nu bagă bani în buzunarul turnătorului Voiculescu''. ''Familia mea a fost un consumator constant al produselor cosmetice Loreal, a produselor lactate Zuzu produse de Albalact şi a medicamentului Strepsil. Pentru că îşi fac publicitate la Antena 3 şi Antena 1, băgand bani în buzunarul turnătorului Voiculescu, noi toţi am hotărat să nu le mai cumpărăm'', a scris sâmbătă Băsescu pe contul său de Facebook. El a făcut un apel către susţinători, dar şi către cei care nu se consideră "băsişti". ''Dacă sunteţi «băsişti», atat de atacaţi şi pe nedrept dispreţuiţi de oamenii turnătorului Voiculescu doar pentru că nu-l adoraţi pe turnător şi clica lui, vă rog să nu mai cumpăraţi aceste produse. Şi chiar dacă nu sunteţi «băsişti», cu siguranţă puteţi înlocui aceste produse cu altele la fel de bune, dar care nu bagă bani în buzunarul turnătorului Voiculescu şi a clicii lui de la Antena 3'', a subliniat el.
Băsescu a precizat că nu este consumator Antena 3, dar că s-a alăturat cu toată familia boicotului cerut de petiţia online pe această temă, iniţiativă ce a revenit în atenţia publică după scandalul pe tema evacuării televiziunilor Intact.


Oficial ungar: Poliţia Română gestionează eficient situaţia imigranţilor

Poliţia de Frontieră Română a gestionat eficient, până în prezent, situaţia imigranţilor de la graniţa cu Ungaria, dar autorităţile ungare sunt pregătite să închidă graniţa cu România, dacă imigranţii vor începe să tranziteze ţara, a precizat Gyorgy Bakondi, consilier pe probleme de securitate. El a atras atenţia asupra creşterii numărului de imigranţi care încearcă să intre ilegal pe teritoriul ţării, în condiţiile în care, în medie 110 de extracomunitari, au fost prinşi zilnic de poliţiştii ungari în ultimele zece zile.
În ultimele săptămâni, imigranţii au sosit pe la graniţa cu Serbia şi România, dar poliţia de frontieră română a gestionat eficient situaţia imigranţilor şi a ţinut la curent autorităţile ungare în privinţa numărului de imigranţi pe care i-au împiedicat să ajungă în Ungaria. Cu toate acestea, guvernul ungar va fi pregătit să închidă graniţa cu România, aşa cum a făcut în cazul Serbiei şi al Croaţiei, dacă imigranţii vor începe să tranziteze ţara pentru a ajunge pe teritoriul Ungariei, a precizat Bakondi.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.