MOZAIC STIRI NATIONALE: România are cinci regiuni între cele mai sărace din UE
Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.
În rândul celor 21 de ţări cu PIB per capita sub 50% din media UE, Bulgaria, Polonia şi România sunt prezente cu câte cinci regiuni, Ungaria cu patru, iar Grecia şi Franţa cu câte una. Regiunea franceză din această categorie, Mayotte, se situează la numai 31% din media UE. Mayotte este un departament insular din Africa al Franţei.
Cele mai sărace regiuni din UE sunt Severozapaden (Bulgaria), cu 30% din medie, şi Mayotte, potrivit unui raport al biroului de statistică al UE, Eurostat, care utilizează date din 2014. În România, cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.
Tot în categoria regiunilor aflate sub 50% din media UE se situează şi regiunea Sud-Est a României, însă aici PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare este la 49,5% din media europeană, foarte aproape de pragul de 50%.
Singura regiune a României care trece de media UE este Bucureşti-Ilfov, cu 129%. Uşor peste jumătate din media europeană se situează regiunea Vest - cu 58%, precum şi Centru - cu 52%, potrivit Eurostat.
Cea mai bogată regiune a UE a rămas centrul financiar londonez, unde PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare s-a situat la 539% din media UE.
Doar 21 de regiuni au consemnat un PIB pe cap de locuitor cu cel puţin 50% peste media europeană. În această categorie, Germania este prezentă cu cinci regiuni, Olanda şi Marea Britanie cu câte trei, Austria cu două, iar cu câte una Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franţa, Slovacia, Suedia şi Luxemburg.
Laszlo Tokes a rămas fără "Steaua României"
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis definitiv retragerea decoraţiei „Steaua României” în ceea ce îl priveşte pe europarlamentarul Laszlo Tokes, judecătorii confirmând astfel decizia luată de Consiliul Naţional al Ordinului Naţional "Steaua României". "Respinge recursul declarat de Tokes Laszlo împotriva Sentinţei nr.1973 din 20 iunie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă", se arată în hotărârea judecătorilor.
Decizia instanţei supreme vine după ce şi instanţa de fond, Curtea de Apel Bucureşti, a respins în data de 20 iunie 2014 contestaţia europarlamentarului Laszlo Tokes privind decizia luată de Consiliul Naţional al Ordinului Naţional "Steaua României", de retragere a decoraţiei.
Au fost prinşi trei suspecţi în cazul spargerii casei unei victime de la Colectiv
Trei bărbaţi suspectaţi că i-au spart casa bodyguardului de la clubul Colectiv, Florin Cristian Popescu, au fost reţinuţi vineri de către poliţişti.
Cei trei sunt suspectaţi că în luna noiembrie i-au spart casa bodyguardului în timp ce acesta era internat în spital.
Poliţiştii au făcut vineri patru percheziţii "în urma cărora au fost identificate şi ridicate obiecte vestimentare, mai multe instrumente ce ar fi putut fi folosite la săvârşirea infracţiunii, cartele telefonice şi telefoane mobile",a anunţat Poliţia Capitalei. De asemenea, poliţiştii precizează că "în urma investigaţiilor efectuate a rezultat faptul că bănuiţii, cunoscând faptul că proprietarul apartamentului se afla internat în spital, au pătruns prin efracţie în locuinţă. Din cauza stării precare de sănătate a victimei şi ulterior decesului acesteia, aceasta nu a putut fi audiată". Potrivit unor surse judiciare, unul dintre cei trei bărbaţi ar fi cunoscut cu antecedente penale, având o condamnare pentru tâlhărie.
Florin Cristian Popescu este una dintre cele 63 de persoane care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului care a avut loc în 30 octombrie în clubul Colectiv.
Fost deputat, condamnat la şase ani de închisoare cu executare
Magistraţii Curţii de Apel Braşov l-au condamnat vineri la şase ani de închisoare cu executare pe fostul deputat de Galaţi Mihail Boldea.
Sentinţa poate fi contestată în termen de 10 zile de la primirea acesteia.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul deputat Mihail Boldea pentru mai multe fapte de corupţie, printre care şi şantaj şi spălare de bani.
Prejudiciul stabilit în acest caz este de peste 21 milioane euro.
Liviu Negoiţă, urmărit penal pentru abuz în serviciu
Liviu Negoiţă, fost primar al sectorului 3, este urmărit penal de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, în formă continuată. În dosar mai sunt urmăriţi penal, pentru aceleaşi fapte, Ştefan Dumitraşcu şi Marius Mihăiţă, arhitect şef şi, respectiv, secretar al Primăriei sectorului 3.
Cei trei au fost vineri la DNA, unde procurorii le-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile.
Potrivit DNA, în perioada 2008 — 2009, cei trei au eliberat 4 autorizaţii de construire şi certificatele de urbanism aferente acestor autorizaţii pentru un imobil situat pe Calea Dudeşti, sector 3, cu nerespectarea normelor de urbanism şi protecţie a zonelor în care se găsesc monumente istorice.
"Acest lucru a produs prejudicii proprietarilor imobilelor învecinate, prin degradările suferite de acestea în cursul edificării construcţiei nelegal autorizate. De asemenea, a fost afectat interesul public prin autorizarea edificării unei construcţii în zona de protecţie a unui monument istoric, în lipsa avizelor legale", precizează DNA.
Curaj: Istoria şi latinitatea noastră nu sunt de negociat
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, susţine, referitor la planurile-cadru pentru gimnaziu, că istoria şi latinitatea "nu se negociază", fiind nevoie de ele întrucât "sunt rădăcinile noastre şi sunt importante”. "Colegii mei lucrează puternic. Deciziile trebuie luate informat, iar responsabilitatea o are Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Rolul meu este să creez un cadru în care dialogul să poate întâmpla. Săptămâna viitoare va fi o propunere finală, dar ce pot să spun, şi asta este foarte ferm, două lucruri nu pot fi discutate sau comentate nepotrivit. Este vorba de istoria noastră şi latinitatea noastră, acestea nu sunt de negociat. (…) Avem nevoie de Istorie şi Latină foarte mult pentru că sunt rădăcinile noastre şi sunt importante”, a spus vineri ministrul.
Studierea a cel puţin două limbi străine, mai mult accent pe ştiinţe, păstrarea celor cinci ore de Română de la clasa a V-a, oră săptămânală de consiliere la şcoală şi studierea Educaţiei sexuale - au fost printre propunerile rezultate în urma dezbaterii naţionale privind planurile-cadru pentru gimnaziu.
Majoritatea profesorilor şi experţilor care au participat la dezbaterea naţională organizată în ultimele săptămâni de către Ministerul Educaţiei, prin intermediul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), preferă a doua variantă a planurilor-cadru puse în dezbatere publică. Este vorba de varianta care pune accent pe ştiinţele naturii şi tehnologii, potrivit directorului ISE, Ciprian Fartuşnic, care a prezentat rezultatele la dezbaterea finală, organizată marţi de Ministerul Educaţiei.
