Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Sondaj original: Un maghiar din patru ar vota cu moldoveanul Ştefan cel Mare la preşedinţie

Ziarul de Vrancea
9 feb 2016 336 vizualizări
Câştigătorul unor alegeri prezidenţiale ipotetice, la care ar participa lideri istorici, ar fi Vlad Ţepeş, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Studii şi Cercetări Infopolitic dat publicităţii ieri. Infopolitic arată că rolul acestei cercetări este cel de a testa profilul dezirabil de preşedinte pe care românii şi l-au format

Astfel, 35% dintre români l-ar alege pe Vlad Ţepeş, 21% l-ar vota pe Alexandru Ioan Cuza, 18% pe Ştefan Cel Mare, iar 9% pe Mihai Viteazu. În top se mai află Constantin Brâncoveanu şi Decebal cu 6%, urmaţi de Tudor Vladimirescu cu 2%.
Vlad Ţepeş este câştigător printre alegătorii de toate vârstele, fiind pe primul loc în preferinţele ambelor sexe. Bărbaţii sunt însă într-o mai mare măsură admiratori ai acestui model - 42% dintre ei optează pentru Vlad Ţepeş, în vreme ce doar 29% dintre femei l-ar alege. Doamnele şi domnişoarele se pronunţă în număr mai mare pentru Alexandru Ioan Cuza (25% faţă de 15% bărbaţii) şi Ştefan cel Mare (21% faţă de 15% cei de sex masculin). De asemenea, 27% dintre votanţii UDMR se declară în favoarea lui Vlad Ţepeş - aproape la egalitate cu Ştefan cel Mare, pentru care se pronunţă 26%. 40% dintre votanţii de stânga şi 33% dintre cei de dreapta l-ar vota pentru domnitorul Ţării Româneşti.

O prostituată, cel mai mare datornic la bugetul oraşului

Cu amenzi care totalizează 67.000 de lei, adunate de-a lungul mai multor ani, o prostituată din Deva este cel mai mare datornic la bugetul local, potrivit datelor centralizate de funcţionarii de la Serviciul Taxe şi Impozite.
"Cea mai mare sumă pe care o avem de recuperat este de 67.000 de lei şi reprezintă amenzi pentru practicarea prostituţiei. În acest caz a fost demarată procedura de transformare a amenzii în muncă în folosul comunităţii. Este o procedură destul de greoaie şi, de aceea, durează relativ mult. Decizia (n.r. - de transformare a amenzii în ore de muncă) poate fi luată doar de către instanţa de judecată", a explicat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva, Mona Voinescu.
Informaţiile despre femeia care deţine recordul de a fi cel mai mare datornic la bugetul local sunt relativ puţine: certe sunt adresa de domiciliu şi faptul că nu este de găsit acasă. Se pare însă că îşi desfăşoară "activitatea" în mai multe locuri din ţară, în ultima perioadă de timp ea fiind surprinsă şi amendată de oamenii legii în zona oraşului Sighişoara. De aceea, este puţin probabil că femeia în cauză va putea fi văzută la îngrijit spaţiile verzi din Deva.
Datele Primăriei Deva arată că şi alţi localnici au datorii mari la capitolul impozite. Astfel, cea mai mare sumă restantă aparţine unui devean care nu şi-a achitat impozitul pe maşină de mai mulţi ani şi a acumulat o datorie de 45.000 de lei, iar un alt contribuabil are de plată la bugetul local impozite pe clădiri în valoare de 24.000 de lei. La polul opus, cel mai mare impozit a fost achitat anul trecut de un locuitor al municipiului Deva care deţine mai multe imobile şi pentru care a scos din buzunar 29.000 de lei, iar un alt cetăţean a plătit 20.700 de lei pentru maşinile pe care le are în proprietate.
În municipiul Deva sunt peste 40.000 de contribuabili, dintre care 15% sunt înregistraţi cu debite la bugetul local.

Legea defăimării, la un pas de adoptare

Deputaţii din Comisia Juridică şi din cea pentru Drepturile Omului au adoptat ieri ''Legea defăimării'', iniţiată de liderul PSD, Liviu Dragnea.
Legea prevede că în cadrul Consiliului Naţional pentru Combarerea Discriminării se va înfiinţa Departamentul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei care va avea rol de prevenire şi sancţionare a defăimării sociale, definită ca ''fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un grup social''. Deputaţii jurişti au decis ca sancţiunile aplicate de acest Departament vor merge pană la o amendă de 100.000 lei.
Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, anunţa în octombrie că va elimina, în Camera Deputaţilor, criteriul defăimării pe criterii de apartenenţă politică şi de avere din Legea defăimării pe care a iniţiat-o, pentru a elimina riscurile de "interpretare greşită".
Potrivit proiectului adoptat deja de Senat, persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în faţa instanţei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare defăimării sau anularea situaţiei create prin discriminare, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei sau "de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei".
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, ieri, că liberalii vor respinge în plen Legea defăimării, iniţiată de liderul PSD, Liviu Dragnea, afirmând că dacă propunerea va trece de plenul Camerei Deputaţilor, PNL o va contesta la CCR.

Primul procuror general anchetat de DNA

Procurorii DNA au dispus ieri "efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de "suspectul" Tiberiu Niţu (n.r.- fostul şef al Parchetului General) pentru "complicitate la abuz în serviciu", conform unui anunţ oficial al instituţiei. Comunicatul consemnează faptul că în aprilie 2014, la Parchetul General a fost încheiat un protocol cu MAI "privind cooperarea în domeniul circulaţiei rutiere", la încheierea acestuia fiind prezent Niţu şi obiectul protocolului fiind "cooperarea dintre cele două instituţii în scopul însoţirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliţiei rutiere". În baza protocolului, Poliţia Rutieră, aflată în subordinea MAI "a asigurat, cu caracter permanent, însoţirea deplasărilor efectuate" de Tiberiu Niţu în Bucureşti, serviciul de însoţire fiind asigurat de un agent pe motocicletă, care la finalul programului "însoţea procurorul general până la ieşirea din Bucureşti". "În condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se spune în comunicatul DNA.
Lui Tiberiu Niţu i s-au adus ieri la cunoştinţă acuzaţiile şi calitatea procesuală din dosar. Reamintim că el a fost eliberat săptămana trecută din funcţia de procuror general, după ce şi-a prezentat demisia. Niţu a declarat ieri că nu a solicitat şi nu a avut niciodată coloană oficială, ci doar nivelul de protecţie care i se asigură oricărui demnitar în funcţie de responsabilităţile sale.

Cerşetorii din Franţa caştigă pană la 7.000 de euro pe zi

DIICOT a anunţat ieri că a făcut 14 percheziţii în România şi Franţa pentru destructurarea unui grup specializat în trafic de persoane şi furt calificat.
Persoanele vizate sun suspectate că în perioada 2014 – 2015 au racolat mai multe persoane din România pentru a se deplasa cu mai mulţi copii minori pe teritoriul Franţei, unde aceştia erau exploataţi prin obligarea la practicarea cerşetoriei şi la furturi din buzunare, spune într-un comunicat DIICOT. Conform informaţiilor oferite de anchetatori, "activitatea infracţională s-a desfăşurat în principal în parcul de distracţii Disneyland Paris, în trenurile de mare viteză care circulă pe teritoriul Franţei (TGV) şi în zone foarte aglomerate (metrou, pieţe publice etc.)". În anumite zile, minorii obţineau din cerşit sume de până la 7.000 de euro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.